„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Lansare de carte la Mănăstirea Teiuș
Duminică seara, biserica mare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a Mănăstirii Teiuş a găzduit lansarea cărţii „Pe cărări de suflet – Flori duhovniceşti din grădina Teiuşului”, scrisă de arhimandritul Justinian Tibil, stareţul aşezământului monahal.
Manifestarea la care a luat parte şi Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, a reunit preoţi, oficialităţi judeţene şi locale, oameni de cultură, precum şi foarte mulţi credincioşi ataşaţi de această vatră monahală din imediata apropiere a Caransebeşului.
„Părintele stareț Justinian viețuiește pe acest deal din imediata apropiere a cetății Caransebeșului din 1999. Înaltpreasfințitul Laurențiu, pe vremea când era Episcop la Caransebeș, a slujit prima Liturghie la Teiuș, când nu era absolut nimic, în 15 august 1999. De 17 ani, părintele stareț Justinian construiește nu numai ziduri, ci biserici vii în sufletele fraților și părinților care sunt în această obște, dar și în sufletele credincioșilor care vin cu dragoste în fiecare duminică și la fiecare sărbătoare la Teiuș, la sfânta și dumnezeiasca Liturghie. Îl felicităm pe părintele stareț Justinian pentru apariția acestui volum, dar mai ales pentru osteneala de care a dat dovadă, construind pe un loc liber o preafrumoasă mănăstire, o perlă între mănăstirile Banatului nostru drag. Așadar, Mănăstirea Maicii Domnului de la Teiuș împodobește Cetatea Caransebeșului, Episcopia Caransebeșului, dar și întreaga Mitropolie a Banatului, știut fiind faptul că în Banat nu existau prea multe mănăstiri înainte de 1989”, a precizat Preasfințitul Părinte Lucian.
Părintele arhimandrit Justinian Tibil a subliniat: „În această binecuvântată și frumoasă Duminică a Sfinților Părinți Mărturisitori la Sfântul Sinod I Ecumenic, înconjurat de dragostea Preasfințitului Lucian, a preoților slujitori ai Centrului eparhial, a credincioșilor închinători și rugători împreună cu mine la această sfântă mănăstire, am strâns împreună, ca un mir de mare preț, într-un alabastru cu mir, gândurile, trăirile, sentimentele mele petrecute în cei 17 ani ai mei de slujire în Casa Teiușului. Îi dau slavă lui Dumnezeu că din toate câte au fost au rămas doar flori, florile Teiușului, florile frumoase ale sentimentelor nobile pe care le așez la picioarele tronului dumnezeirii și, totodată, doresc ca acest mir de mare preț din sufletul meu să îl torn în sufletele tuturor credincioșilor, ca el să îmbălsămeze și să înmiresmeze inimile, sufletele, familiile, țara și lumea întreagă, pe acum și pe veșnicie, dar mai ales, înainte de toate, proiectate trăirile și viețuirile noastre înaintea lui Dumnezeu”.
În toamna anului 1998, într-o şedinţă a Consiliului eparhial al Episcopiei Caransebeşului, s-a decis construirea unui aşezământ monahal în oraşul de reşedinţă de pe Timiș și Sebeș şi numirea ca egumen al acestuia a ieromonahului Justinian Tibil, originar din părţile Maramureşului. Mănăstirea de la Teiuş a devenit pentru toţi caransebeşenii loc de bucurie duhovnicească.