Mâine este hramul Catedralei Mitropolitane din Timișoara

Sâmbătă, 30 ianuarie, la sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, Catedrala Mitropolitană din Timișoara își va serba hramul istoric. Slujbele închinate ocrotitorilor sfântului locaș vor debuta astăzi de la ora 17:00 cu oficierea Vecerniei Mari și vor fi încununate de slujirea Sfintei Liturghii arhierești în ziua praznicului de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de ierarhi.

La invitația Înaltprea­sfinți­tu­lui Părinte Mitropolit Ioan, la hramul Catedralei Mitropolitane din acest an va participa și Prea­sfințitul Părinte Vasile, Episcopul de Srem, din cadrul Patriarhiei Ortodoxe Sârbe. Astfel, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie va fi oficiată de un sobor de trei ierarhi, format din Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan, Preasfințitul Părinte Vasile și Preasfințitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei. Răspunsurile religioase la slujba închinată ocrotitorilor învățămân­tului teologic vor fi date de corul studenților teologi de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

O catedrală reprezentativă

Declarată monument de artă pentru frumusețea și măreția ei, Catedrala Mitropolitană din Timișoara este unul dintre cele mai reprezentative locașuri ortodoxe din Europa. Construcţia acesteia a început în anul 1936, prin sfinţirea pietrei fundamentale de către Episcopul Andrei Magieru al Aradului. Au fost necesari cinci ani de muncă intensă până la ridicarea tuturor lucrărilor de arhitectură, suprafaţa construită cuprinzând 1.542 m, iar volumul, în jur de 50.000 mc, capacitatea fiind estimată la aproximativ 5.000 de credincioşi. În toamna anului 1946, după 10 ani de efort, noul locaş al Domnului, împodobit cu cele mai bune şi mai alese opere, aştepta solemnitatea târnosirii şi încredinţării cultului pentru care a fost destinat. A fost aleasă ziua de 6 octombrie 1946 ca zi a marelui praznic al ortodocşilor din Banat. La această mare procesiune a participat însuşi Patriarhul Nicodim Munteanu, Regele Mihai I, alături de întreg Episcopatul Mitropoliei Ardealului şi reprezentanţi din toate colţurile pământului românesc.

Aşa cum se prezintă astăzi, arhitectura, pictura şi sculptura catedralei dezvăluie privirilor un tot unitar axat pe filonul tradiţiei artistice româneşti, dar înainte de toate reliefează talentul şi arta celor care au trudit la înfrumuseţarea acestui măreţ locaş de cult. Lucrările de sculptură şi aurire sunt opera sculptorului Stefan Gajo şi au fost realizate în perioada 1944-1946. Pictura catedralei a fost realizată de reputatul artist plastic Anastase Demian, în aproximativ şase ani. Execuţia picturii s-a făcut în tehnici variate. Multiplele calităţi însumate de întreaga iconografie a acestei catedrale au fost evidenţiate de reputaţi specialişti, prin analize detaliate, atât din perspectiva tematicii, cât şi a virtuţilor plastice. Dintre acestea, menţionăm un fragment ilustrativ: „Pictura Catedralei Mitropolitane din Timişoara, opera maestrului Anastase Demian, face parte din marile ansambluri monumentale din ţara noastră. Lucrată cu nerv şi sensibilitate, într-o manieră neobizantină cu totul personală, epatează prin decorativismul ei, prin caracterul pronunţat narativ şi prin precizia structurală a compoziţiilor. Imen­sa suprafaţă pictată impresionează prin unitatea stilistică şi dominanta tonală, ceea ce dă întregului ansamblu o copleşitoare măreţie”, se arată în lucrarea „Catedrala Mitropoliei Banatului”, semnată de I.D. Suciu, D. Niculescu, V. Tigu, apărută la Timişoara în 1979. Din punct de vedere arhitectural, catedrala are ca model bisericile moldoveneşti din epoca lui Ştefan cel Mare, dar într-o concepţie amplificată, la alte proporţii. Catedrala se întinde pe o suprafaţă clădită de 1.542 mp, cu lungimea de 63 m, lăţimea de 32 m. Înălţimea totală a acesteia este de 90,5 m, volumetria situându-se în jur de 50.000 mc, iar suprafaţa accesibilă credincioşilor fiind de 1.084 mp. Capacitatea sfântului locaş este de aproximativ 5.000 de persoane.

Exteriorul este din cărămidă aparentă de culoare roşie-galbenă-portocalie îmbinată cu discuri smălţuite şi firide pictate ca la bisericile moldoveneşti (toate provenind de la fabrica din Jimbolia). Soclul, colonadele şi ramele exte­rioare ale ferestrelor sunt din piatră de Banpatac. Catedrala are 11 turnuri acoperite cu ţiglă smălţuită fabricată la Jimbolia (pe fondul ţiglelor se disting cele trei culori ale drapelului naţional: roşu, galben şi albastru). În vârful turlelor sunt aşezate şase cruci, trei mitre şi şase „capete” de cruci. Crucea cea mai mare, aşezată pe cupola Pantocratorului, are înălţimea de 6,90 m, la care se adaugă înălţimea soclului crucii de 4,10 m, însumându-se deci înălţimea de 11 m.