Recunoștință pentru preotul lect. dr. Dumitru Moca

Anul Centenarului Marii Uniri, declarat în Patriarhia Română Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, prilejuiește, în fiecare comunitate de români, rememorarea istoriei formării României Mari și participării unor membri ai comunității în diverse etape ale acestui proces. Se rememorează adesea oamenii de seamă ai locului, cu rolul fiecăruia în propășirea comunității.

Aceasta s-a făcut și la Curtici, județul Arad, cu ocazia Zilelor orașului. Primăria orașului a conferit, în acest context, titlul de Cetățean de onoare post-mortem preotului lect. dr. Dumitru Moca, în cadrul festivității desfășurate în sala Căminului Cultural din localitate.

Părintele Dumitru Moca (n. 1.06.1953 - d. 5.10.2004) a fost hirotonit întru preot în anul 1979 pe seama Parohiei Curtici, unde a slujit până în anul 1990, când a fost transferat la Parohia Arad - Şega II, în vederea pregătirii înființării Facultății de Teologie Ortodoxă, care avea nevoie de cadre didactice înalt calificate. A slujit în această parohie până la mutarea sa în veșnicie. La 1 octombrie 1991, cu prilejul deschiderii Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, pr. Dumitru Moca a fost cooptat în corpul profesoral al acestei facultăți, unde a activat până în ultima zi a vieții sale.

Viața părintelui Dumitru Moca este marcată de vocația sa de deschizător de drumuri și creator de progres. Ca preot și-a îndeplinit cu prisosință toate îndatoririle, urmând jurământului făcut. Mai mult, a făcut tot ce i-a stat în putere pentru ridicarea calității vieții spirituale a parohiei. A înființat corul Parohiei Curtici, pe care l-a dirijat până când a găsit un dirijor capabil să preia formația și să o dezvolte conform menirii acesteia. La sosirea în Parohia Arad - Şega II a găsit un cor recent înființat, de care s-a îngrijit în sensul ridicării calității prestației acestuia. A făcut eforturi pentru a înscrie aceste coruri în mișcarea corală bisericească națională, prin schimburi de experiență cu alte coruri de profil și prin implicarea corurilor în activitatea misionară. O atenție deosebită a acordat-o permanent intelectualității de pe teritoriul parohiei, transformării acestui tip de persoane din creștini pasivi în creștini practicanți, activi în sânul Bisericii. Cultura sa vastă, bunăvoința, știința abordării potrivite a omului, umorul fin și ascuțit i-au adus deosebit succes în această direcție. Marea încercare de a construi o nouă biserică în Parohia Arad - Şega II a abordat-o meticulos și cu curaj: a făcut toate demersurile necesare obținerii terenului pentru noua biserică, a obținut toate aprobările de construcție, proiectul, a pus piatra fundamentală și a început construcția Bisericii „Înălţarea Domnului” din parcul UTA în anul 1998. După moartea sa, construcția a fost continuată de urmașii săi întru slujire.

În anul universitar 1991-1992, primul an de funcționare a Facultății de Teologie Ortodoxă din Arad, a predat muzică bisericească și ritual și practică liturgică. Ulterior, catedra sa a conținut cursurile de teologie liturgică, teologie pastorală și artă creștină, care figurează în anii mai mari de studiu. A publicat 35 de articole în prestigioase reviste de profil și trei valoroase tratate de specialitate. A fost iubit de studenți și respectat și prețuit de comunitatea universitară. Ca titular al cursului de muzică, pr. lect. dr. Dumitru Moca a înființat Corul Facultății de Teologie în anul 1991. A rămas în memoria întregii comunități universitare arădene primul concert de colinde și cântări relogioase specifice perioadei premergătoare Crăciunului, oferit de corul Facultății de Teologie în dar cadrelor didactice, studenților și întregului personal al Univer­sității „Aurel Vlaicu”. Concertul, pregătit și dirijat de părintele Dumitru Moca, a avut loc în Sala festivă „Iuliu Maniu” a universității, în seara de 12 decembrie 1991, sub patronajul Înaltpreasfinției Sale Timotei Seviciu.

Modestia și bunăvoința au fost trăsăturile principale ale părintelui Dumitru Moca, alături de curăția inimii. Încurajat și ajutat de vrednica sa soție, presbitera Aurelia-Denisia, și găsind bucurie și odihnă alături de minunații lor copii, Maria-Rozalia și Ioan-Claudiu, a lucrat toată viața pentru slava lui Dumnezeu și pentru binele sufletesc și spiritual al oamenilor.

Prin oferirea acestui titlu, Primăria orașului Curtici acordă atenție sistemului său de valori, permițând evidențierea unei personalități precum cea a părintelui Dumitru Moca: om curat cu inima, deschizător de drumuri, factor de progres, iubitor de frumos și de adevăr. (Prof. dr. Gabriela Cristescu)