Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Banat Simpozionul „Ion Florian Panduru”, la Plugova, Caraș-Severin

Simpozionul „Ion Florian Panduru”, la Plugova, Caraș-Severin

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Banat
Un articol de: Claudiu Românu - 01 Iulie 2019

În „Anul omagial al satului românesc”, vineri, 28 iunie, în localitatea Plugova de pe Valea Cernei, județul Caraș-Severin, s-a desfășurat Simpozionul „Ion Florian Panduru”, organizat de primăria Mehadia, la care au participat autorități locale și profesori din Plugova și Mehadia, alături de scriitori de pe Valea Almăjului. Simpozionul a început la Căminul Cultural din Plugova, în prezența unui număr mare de credincioși, cu o slujbă de Te Deum oficiată de parohul Marian Lalescu și pr. Petru Danci de la Parohia Mehadia. O parte dintre participanți au evocat personalitatea prozatorului și dramaturgului Ion Florian Panduru, fiu al satului Plugova.

În cadrul simpozionului a avut loc și lansarea monografiei satului Plugova, având ca autori pe prof. Mihail Cornian și prof. Mihaela Urdeș. „Prima atestare documentară a satului Plugova datează din anul 1439, într-un act de donație a regelui Sigismund al Ungariei unui nobil Găman. La acea vreme satul avea aproximativ 50 de case și era așezat pe vatra «satului bătrân». «Satul Bătrân» avea o bisericuță din lemn cu lespezi de piatră, fiind arsă în cursul mai multor ani de către turci. În 1793, satul a fost strămutat pe actuala vatră din ordinul împărătesei Maria Teresa, fiind înscris în Regimentul de graniță. Biserica se strămută de pe terenul familiei Martinescu și este clădită tot din lemn pe terenul familiei Paraschiv Grozăvescu (poreclit Puci)”, conform monografiei. În încheiere, toți cei care au fost prezenți la acest simpozion au participat la o agapă frățească.