100 de ani de la Reforma Constituţională, sărbătoriţi la Iaşi

Evenimentele organizate sub egida CENTENAR, în cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei 2017, au continuat ieri, 20 iunie, la împlinirea a 100 de ani de la Reforma Constituţională de la Iaşi. Astfel, a fost oficiată la Catedrala Mitropolitană din Iaşi o slujbă de Te Deum şi o slujbă de pomenire pentru făuritoriii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, după care a avut loc Întrunirea Solemnă a Autorităţilor Statului Român, în Sala Mare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi.

Pe data de 20 iunie 1917 Senatul României a adoptat, la Iaşi, înscrierea principiilor sufragiului universal şi, respectiv, al dreptului de proprietate în Constituţia României. Acest act de reformă constituţională radicală pentru acea epocă a fost precedat, pe 14 iunie 1917, de adoptarea sa de către Camera Deputaţilor, de propunerea adresată Parlamentului, printr-o declaraţie, de către prim-ministrul Ion I.C. Brătianu (6 mai 1917) şi de Proclamaţia Regelui Ferdinand I (din data de 5 aprilie 1917), prin care se promitea ţăranilor soldaţi pământ şi drepturi cetăţeneşti.

Pentru a marca acest moment al Centenarului Reformei Constituţionale de la Iaşi (14-20 iunie 1917 - 14-20 iunie 2017), Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat în Catedrala Mitropolitană o slujbă de Te Deum şi o slujbă de pomenire pentru făuritoriii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în prezenţa a numeroase oficialităţi: reprezentanţi ai Preşedinţiei României, ASR Principele Radu al României, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, reprezentanţi ai mediului academic.

În continuare, a avut loc în Sala Mare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi Întrunirea Solemnă a Autorităţilor Statului Român. Au fost prezentate mesaje din partea Administraţiei Prezidenţiale, Senatului României, Camerei Deputaţilor, Guvernului României, Casei Regale a României, Academiei Române, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Primăriei Municipiului Iaşi. Moderatorul evenimentului a fost prof. univ. dr. Daniel Şandru, coordonatorul programului „Centenar" al Primăriei Municipiului Iaşi.

În cuvântul adresat cu această ocazie, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a vorbit despre rolul crucial al Iaşului în istoria culturală şi politică a ţării noastre: „Perioadele premergătoare anilor 1859 şi 1918 au fost extrem de importante pentru ca ambele Uniri să aibă loc. În pregătirea celor două evenimente, Cetatea Iaşilor a avut lucrarea sa de excepţie, prin oameni de excepţie, pentru o realizare de excepţie. În vederea realizării Unirii de la 1859, Iaşul îşi sacrifică statutul de capitală, pentru ca apoi să devină pentru doi ani capitala României sfâşiate, în perspectiva Marii Uniri. Da, aici, la Iaşi, există o forţă de renaştere uimitoare. Resurse spirituale imense aflate în adânc de oameni, locuri şi vremi irump din când în când şi săvârşesc fapte minunate. Perioada premergătoare anilor 1859 şi 1918 a beneficiat de o asemenea putere şi rezultatele au fost pe măsură. În mod special cele petrecute la Iaşi din 1916 până în 1918 prezintă taina unui oraş care, în adâncurile sale, are încă forţă şi pentru alte momente de excepţie. Nu cunoaştem o altă perioadă a istoriei românilor în care ţara să fi fost în pragul disoluţiei totale şi în doi ani să devină ceea ce în visurile cele mai îndrăzneţe românii sperau să se întâmple odată şi odată. Credem că pe lângă alţi factori importanţi de natură militară sau politică, spaţiul ieşean a fost inspirator pentru decizii curajoase, vizionare".

De asemenea, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a făcut apel la împlinirea unui deziderat naţional - revenirea Basarabiei la Patria-mamă: „Voievozii Moldovei, cărturarii ei de seamă, osemintele atâtor eroi, rugăciunile sfinţilor moldavi, ambianţa culturală, universitară şi religioasă a Iaşilor, toate au influenţat, au inspirat, au dat curaj. Au trecut de atunci o sută de ani. Au fost, între timp, multe momente de har şi perioade de mari încercări. Lucrurile nu s-au aşezat îndeajuns de statornic. În mod special Moldova trăieşte, ar trebui să trăiască cu durere, drama Prutului despărţitor de fraţi. Celelalte provincii româneşti sunt, în general, în graniţele lor fireşti. Moldova nu este încă întreagă în interiorul României. Aceasta este marea provocare la împlinirea unui secol de la Marea Unire. Se adaugă la acest element fundamental pentru vieţuirea normală a naţiunii române îngrijorarea pentru declinul demografic şi problema migraţiei românilor în afara graniţelor ţării. În anii 1916-1918, românii au dovedit că, în ciuda situaţiei aproape imposibile în care ajunsese ţara, resursele lor lăuntrice au fost uriaşe. Încrezându-se în Dumnezeu şi în dreptatea lor, ei au făurit România Mare. Pentru împlinirea acestui deziderat, Cetatea Iaşilor a avut un rol crucial. Avem încredinţarea că Moldova, în general, şi Iaşul, în special, au în continuare un cuvânt determinant în cele care vor defini mersul naţiunii române în anii şi deceniile care vin. Credinţa în Dumnezeu, istoria şi cultura, oamenii de aici îndreptăţesc această nădejde. Şi nu o vor dezamăgi".

Manifestările aniversare au mai cuprins colocviul „Proiecţii constituţionale asupra României viitoare", desfăşurat în Aula „Carmen Sylva" a Universităţii Tehnice „Gh. Asachi" din Iaşi, precum şi lansarea ediţiei din luna iunie a revistei „Magazin Istoric", cu participarea redactorului-şef al publicaţiei, Dorin Matei, şi a istoricului Sorin Iftimi, în Sala Dublei Alegeri a Muzeului Unirii din Iaşi.

Evenimentele de ieri au fost al doilea moment important dedicat CENTENARULUI în cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei 2017, după ce pe 10 mai au fost organizate o serie de evenimente reunite sub numele Centenarul Sărbătoririi Zilei Naţionale la Iaşi. Atunci au avut loc conferinţa „Monarhia în refugiu", susţinută de Theodor Paleologu, lansarea numărului special al revistei HISTORIA, editat sub titulatura „1916-1918. România în refugiu", arborarea Drapelului Regatului României din perioada 1916-1918 în curtea interioară a Muzeului Unirii, fostă reşedinţă a MS Regele Ferdinand I în perioada 1916-1918, vernisajul expoziţiei „Palatul Unirii - Cartier Regal (1917-1918)" şi un concert al Fanfarei Militare pe pietonalul Lăpuşneanu. De asemenea, pe toată durata FIE 2017 au avut loc mai multe manifestări artistice sau educaţionale (expoziţii, simpozioane, dezbateri istorice, conferinţe etc.) dedicate CENTENARULUI, organizate de diverse instituţii de cultură sau de învăţământ din Iaşi şi la care au participat numeroşi oameni de stat, personalităţi culturale sau cercetători, profesori, elevi şi studenţi.

Ediţiile din anii 2017 şi 2018 ale Festivalului Internaţional al Educaţiei - FIE Iaşi sunt dedicate CENTENARULUI, cu scopul de a evidenţia rolul Iaşului în istoria Primului Război Mondial şi în crearea României Mari.