ATOR Junior în „pelerinajul prieteniei“

În zi de sâmbătă, pe 7 mai 2016, 14 copii din ATOR Junior şi 5 voluntari ATOR Iaşi au pornit dis-de-dimineaţă într-un pelerinaj în ţinutul Neamţului. Am început ziua cu Sfânta Liturghie, săvârşită de pr. Ioan Puiu la Paraclisul Metocul Maicilor. Copiii, împreună cu tinerii voluntari, au dat răspunsurile la strană şi s-au rugat Bunului Dumnezeu pentru un timp frumos, pace şi bucurie în ziua dedicată prieteniei.

Am pornit la drum îngrijoraţi de faptul că se anunţa o zi ploioasă, dar curând soarele însuşi s-a molipsit de bucuria copiilor şi s-a îmbunat. Prima oprire a fost la Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină „Dragoş Vodă“, unde ne-a uimit să vedem zimbrii impunători, un urs somnoros ca-n poveşti, căprioare, cerbi, păuni şi alte păsări deosebite. Aici s-a desfăşurat concursul de ciocnit ouă roşii, care a adus culoare în obrajii celor mici. Următorul popas l-am făcut la Schitul Vovidenia, copiii rămânând impresionaţi de frumuseţea locului şi de liniştea ce domnea în aer. Aici am avut câteva momente de rugăciune. Pe urmă ne-am îndreptat paşii spre Muzeul „Mihail Sadoveanu“, din imediata vecinătate. Am aflat că muzeul a fost construit la iniţiativa Mitropolitului Visarion Puiu al Bucovinei, cu destinaţia de a deveni palat arhieresc, deşi în continuare a fost folosit în calitate de casă de oaspeţi, ca mai apoi să-i aparţină scriitorului Mihail Sadoveanu din 1947 până la moartea sa, în 1961. Sigur acesta a găsit aici inspiraţie pentru multe dintre cărţile sale, fiind un loc unde, ca şi noi, şi-a odihnit sufletul.

Călătoria noastră a continuat cu vizitarea Schitului Cărbuna, o aşezare monahală tânără, din 2001, aflată într-un peisaj de basm, unde păsările înalţă triluri ca de rugăciune alături de călugări. Am fost ospătaţi cu o masă caldă şi gustoasă (opiniile juniorilor) şi încurajaţi de primirea la fel de călduroasă a părintelui stareţ Elefterie. Ultimele obiective le-au reprezentat Mănăstirea Sihla, unde ne-am închinat în bisericuţa de lemn, şi peştera Sfintei Cuvioase Teodora. Drumul spre peşteră a fost scurt, dar anevoios, însă copiii au reconstituit paşii pe care i-a făcut sfânta, care ne-a îndrumat să ajungem la ea în siguranţă. Drept mulţumire, am cântat acolo troparul Sfintei Teodora.

„Pelerinajul prieteniei“ s-a încheiat cu un moment dedicat jocului, care este bucuria copiilor, dar, totodată, şi un mod de a-i învăţa anumite valori: cinstea, comuniunea şi lucrul în echipă. Am ajuns veseli în Iaşi, după o zi plină de energie în care ne-am liniştit totuşi sufletele, aşternând în cartea vieţii fiecăruia momente de neuitat. Dăm slavă Domnului pentru această zi trăită frumos şi cu folos!

(Mădălina Maria Cîtea, ATOR Iaşi)