„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Biserica din Eşanca, locaş de referinţă pe harta mănăstirilor
Biserica cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva“ şi „Sfântul Serafim de Sarov“ a Mănăstirii „Sfânta Treime“ - Eşanca îşi are începuturile pe 20 iulie 1998, când, Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a pus piatra de temelie a acestui locaş de închinare.
Lucrările de construire, realizate după planurile Institutului de proiectare IPROCHIM Iaşi, prin bunăvoinţa prof. univ. dr. Dumitru Rădăuceanu, directorul institutului, la acea vreme, au început la scurt timp de la sfinţirea locului şi au fost coordonate, pe rând, de părinţii Dumitru Avârvări (1998-2000), Vlad Drob (2001-2007) şi Claudiu Chebac (2008-2009). Din anul 2004, întrucât lucrările trenau din lipsă de fonduri, protos. Serafim Grigoraş, slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, fiu al acestor meleaguri, s-a implicat şi a atras după sine şi ucenici de-ai sfinţiei sale în această lucrare. Regretatul Paul von Saanen, medic român stabilit în Elveţia, a fost unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai lucrărilor de construire a bisericii. Ca arhitectură, biserica reia planurile şi formele arhitecturale ale ctitoriilor ştefaniene şi cuprinde altar, naos, pronaos şi două pridvoare: unul închis şi altul deschis, care a fost adăugat din motive practice. Deasupra pridvorului închis se află cafasul. Pridvorul închis adăposteşte un baldachin pe care stă racla cu o părtică din moaştele Sfântului Cuvios Serafim de Sarov, odor nepreţuit care îmbogăţeşte zestrea duhovnicească a mănăstirii. Biserica de la Eşanca va primi duminică, 19 iulie 2015, veşmântul sfinţirii prin prezenţa unui sobor ales de ierarhi, preoţi şi diaconi. (C. Ciofu)