„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Biserica Schitului Pocrov a fost resfinţită
Ieri, în Duminica a VIII-a după Rusalii, 11 august 2019, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar Patriarhal, au săvârşit slujba de resfinţire a bisericii Schitului Pocrov din judeţul Neamţ. După oficierea slujbei de binecuvântare, ierarhii au slujit Sfânta Liturghie arhierească alături de un sobor format din stareţi, preoţi şi diaconi, pe un podium special amenajat. Credincioşii veniţi din împrejurimile Neamţului, şi nu numai, s-au rugat şi au aşteptat la rând, primind binecuvântarea de-a se închina în Sfântul Altar.
Schitul Pocrov din judeţul Neamţ a îmbrăcat ieri, 11 august 2019, veşmântul resfinţirii. Sfântul locaş, ctitoria Sfântului Ierarh Pahomie de la Gledin, a fost târnosit de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, dimpreună slujind şi Preasfinţitul Părinte Episcop Macarie şi Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanul. Alături de ierarhi au mai slujit părintele arhimandrit Nichifor Horia, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, părintele arhimandrit Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, părintele arhimandrit Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Iaşi, dar şi părintele Ambrozie Ghinescu, egumenul Schitului Pocrov.
După stropirea pereţilor cu apă sfinţită şi ungerea lor cu Sfântul şi Marele Mir, arhiereii au binecuvântat şi pecetluit Sfânta Masă şi au sfinţit locaşul interior al bisericii. După oficierea slujbei de resfinţire, ierarhii au săvârşit Sfânta Liturghie arhierească pe un podium special amenajat. Sute de credincioşi nemţeni şi din întreaga ţară au participat la sfintele slujbe oficiate cu prilejul târnosirii bisericii ctitorite de Sfântul Pahomie, Episcopul Romanului.
În cadrul cuvântului de învăţătură, IPS Părinte Teofan a afirmat că, prin iubirea aproapelui, omul trăieşte încă din timpul vieţii sale raiul: „«Iubiţi-vă unii pe alţii», spune Domnul Hristos. Cel care împlineşte, se străduieşte să împlinească această poruncă îşi rezolvă problemele vieţii sale. De ce aceasta? Pentru că viaţa noastră trece prin fratele nostru, cel de lângă noi, prieten sau duşman, este raiul nostru dacă îl iubim, este iadul nostru anticipat dacă noi nu-l iubim, ci, dimpotrivă, avem o atitudine de ură faţă de el. În cuvântul Scripturii, dacă pătrundem în taina Sfinţilor Părinţi, găsim lucruri minunate care pot răspunde la toate nedumeririle, la toată foamea şi setea noastră după adevăr, frumos şi tot ceea ce este autentic în viaţă”.
Pentru obştea aşezământului monahal bucuria a fost împlinită şi de hirotonia părintelui ierodiacon Onufrie Bunduc pe seama schitului, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei prohirisindu-l pe acesta preot.
De asemenea, în timpul chinonicului, PS Episcop Macarie le-a vorbit celor prezenţi despre viaţa Sfântului Ierarh Pahomie, ctitorul Schitului Pocrov, iar părintele stareţ Benedict Sauciuc a dat citire hrisovului de sfinţire a bisericii. Totodată, la finalul Sfintei Liturghii, părintele egumen Ambrozie Ghinescu a rostit un cuvânt de mulţumire pentru toate binefacerile aduse de Dumnezeu.
Pentru meritele deosebite oficiate în slujba Bisericii, părintele ieromonah Ambrozie Ghinescu a fost hirotesit întru protosinghel de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, primind din partea ierarhului semnele distinctive rangului. La final, credincioşii au primit binecuvântarea arhiereilor şi au participat la o agapă frăţească.
Schitul a fost întemeiat la începutul secolului al XVIII-lea de Pahomie Penciu sau Pencovschi, transilvănean dintr-un sat din Bistriţa Năsăud. În 1702-1704, fiind stareţ al Mănăstirii Neamţ, Pahomie pleacă pentru cercetare duhovnicească la Kiev. Înapoiat de la Kiev, a poposit în poiana de sub muntele Chiriacu, azi Poiana Pahomie, unde a locuit iniţial într-o colibă. Ctitoria lui Pahomie din Poiana Raiului, aşa cum numeşte Mihail Sadoveanu această frumoasă aşezare călugărească, a fost locul unde au trăit monahi din toate părţile, dar mai ales din Transilvania, ca urmare a distrugerii mănăstirilor ortodoxe de către generalul Bukow din ordinul Împărătesei Maria Tereza, începând cu anul 1761. Mulţi dintre ei au ajuns ctitori şi întemeietori de schituri şi biserici în Moldova şi Ţara Românească. Aşezământul monahal de la Pocrov se află sub oblăduirea Mănăstirii Neamţ.