Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Moldova Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Recea a fost resfinţită

Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Recea a fost resfinţită

Un articol de: Ioana Stoian - 30 Mai 2016

Ieri, 29 mai 2016, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a resfinţit Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din localitatea ieşeană Recea, comuna Ţibăneşti.

Biserica Parohiei Recea din Protopopiatul III Iaşi, judeţul Iaşi, a fost resfinţită ieri, 29 mai 2016. Slujba a fost oficiată de IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. După slujba de sfinţire a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească pe un podium special amenajat în curtea locaşului de cult.

După citirea Sfintei Evanghelii, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a rostit un cuvânt de învăţătură în care a explicat pericopa evanghelică citită în Duminica a V-a după Paşti (a Samarinencei). Unul dintre cele mai importante mesaje transmise de IPS Părinte Teofan a făcut referire la identitatea femeii samarinence şi la menirea noastră, a tuturor creştinilor, de a fi apostoli: „Femeia care a stat de vorbă cu Hristos, după ce L-a ascultat pe Acesta, s-a dus în cetate, în satul ei, în oraşul ei, şi a început să propovăduiască cuvântul adevărului. Cine este această femeie? Suntem noi: femeile şi bărbaţii aici de faţă şi toţi creştinii, care suntem chemaţi nu numai să mergem la Sfânta Biserică, nu numai să primim noi apa cea vie, cuvântul Domnului sau Sfânta Împărtăşanie. Noi suntem chemaţi, precum femeia din Samaria, să mergem în familia noastră, să mergem în satul nostru, la locul nostru de muncă şi să nu ne fie ruşine să spunem că am fost la biserică; să încercăm să-l convingem şi pe celălalt, soţul meu, soţia mea, copilul meu, cei cu care suntem împreună la locul de muncă, că nu se cuvine să stăm departe de Sfânta Biserică, să fim departe de cuvântul lui Dumnezeu, pentru că noi, creştinii, suntem chemaţi să fim şi apostoli. Şi apostol înseamnă trimis de către Biserică ca să mărturisească şi altora cuvântul Adevărului“.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele Mihail Roşu, protopopul Protoieriei III Iaşi, a dat citire hrisovului de sfinţire, după care părintele Constantin Rusu a rostit un cuvânt în care a mulţumit ctitorilor şi tuturor celor implicaţi în renovarea bisericii. Au fost acordate şi distincţii de vrednicie tuturor celor care au sprijinit zidirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Recea, comuna Ţibăneşti, judeţul Iaşi.

De asemenea, părintele Constantin Rusu a mulţumit fostului paroh, pr. Vasile Aron, şi soţiei sfinţiei sale pentru demersurile în ceea ce priveşte construirea aşezământului social din incintă, sfinţit tot ieri. Totodată, a fost săvârşit un parastas pentru preotul Vasile Aron, care a trecut la cele veşnice în anul 2015.

Procesul de restaurare a bisericii din satul Recea a început în primăvara anului 2015, după instalarea ca preot suplinitor a părintelui Constantin Rusu, de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ Tungujei, în urma decesului preotului paroh Vasile Aron. Au urmat lucrări de consolidare şi reparare, finalizate în primăvara acestui an cu împodobirea locaşului de cult cu obiecte bisericeşti, veşminte preoţeşti şi icoane, necesare unei bune slujiri.