„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Centenarul Unirii Basarabiei cu România, în Parohia Icuşeni
În cadrul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918 şi Anului comemorativ al unităţii naţionale şi de credinţă, în Parohia Icuşeni, Protopopiatul 1 Iaşi, a fost organizată o festivitate pentru cinstirea celor 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Activitatea a fost organizată în cadrul unui parteneriat Şcoală - Biserică şi s-a desfăşurat la şcoala gimnazială din localitate, având ca invitaţi pe primarul comunei Victoria, Daniel Creţu, şi pe directoarea Şcolii Profesionale „I. Teodoreanu" din Victoria, prof. Liliana Aborşei.
În debutul evenimentului, pr. Marius-Valentin Stîngaciu, preotul paroh al Parohiei Icuşeni, a săvârşit o slujbă de Te Deum, drept mulţumire adresată lui Dumnezeu pentru binefacerile arătate poporului român, dar şi ca rugăciune către Bunul Dumnezeu ca să apere şi să ocrotească neamul românesc de pretutindeni.
Prof. de istorie Liliana Aborşei a prezentat un referat despre importanţa istorică a Marii Uniri din 1918, afirmând că „ideea unirii tuturor românilor într-un singur stat a apărut odată cu revoluţia de la 1848, unirea devenind parte a programului revoluţionarilor. Iar înfăptuirea acestui vis, început în 1859 prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, avea să fie împlinit în 1918. Basarabia a fost prima provincie care s-a întors la patria-mamă, în urma hotărârii de unire cu România, adoptată la Chişinău de Sfatul Ţării pe data de 27 martie (stil vechi)/ 9 aprilie (stil nou)".
Pr. Marius-Valentin Stîngaciu a prezentat un referat prin care a oferit informaţii despre rolul pe care l-a avut Biserica Ortodoxă Română la făurirea statului unitar român, subliniind mai ales implicarea clerului (ierarhi şi preoţi) la realizarea Marii Uniri. Părintele paroh a arătat că slujitorii Bisericii au militat şi s-au luptat pentru drepturile naţionale, sociale, culturale şi religioase ale românilor din teritoriile ocupate de puterile străine, prin eforturile lor reuşind să cultive păstrarea identităţii naţionale, a limbii române şi a credinţei strămoşeşti.
După susţinerea celor două referate, a urmat apoi un moment muzical poetic în care elevii, pregătiţi de prof. Irina Leşovschi, Poncu Daniela şi prof. Nicoleta Ursache, au intonat cântece patriotice şi naţionale şi au recitat poezii legate de evenimentul serbat.
Festivitatea s-a încheiat cu o agapă la care au participat toţi cei prezenţi.