„Colocviile Putnei”, la final

În cadrul celei de a XVII-a ediţii a „Colocviilor Putnei”, eveniment desfăşurat la Mănăstirea Putna în perioada 2-5 septembrie, au fost prezentate comunicări ale unor cercetători consacraţi şi ale unor tineri cercetători din Austria, Bulgaria, Franţa, Rusia şi România.

Miercuri, 2 septembrie 2015, s-a deschis a XVII-a ediţie a Simpozionului internaţional de istorie „Colocviile Putnei”. IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a slujit Te Deum-ul de binecuvântare în biserica voievodală şi apoi a ţinut un cuvânt de întâmpinare: „Nimic fără Dumnezeu nu se face în ceea ce este bun şi bine. Trebuie să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru toate, pentru cele bune şi cele mai puţin bune. Şi la bucurie şi la necaz. Ceea ce faceţi dumneavoastră aici, la Putna, mănăstirea neamului nostru românesc, este un lucru providenţial. Pentru că avem nevoie să cunoaştem trecutul, istoria poporului nostru, a credinţei noastre strămoşeşti, a biruinţelor şi a vitregiilor. Peste toate am trecut şi am biruit”.

Apoi, toţi participanţii s-au îndreptat spre sala mare a Casei Domneşti pentru deschiderea lucrărilor. A luat cuvântul părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, care a prezentat o scurtă istorie a celor 16 ediţii ale Colocviilor, desfăşurate începând cu anul 2004, când a avut loc simpozionul cu titlul „Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine”. În continuare a vorbit conducătorul ştiinţific al colocviilor, prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, care a început prin a prezenta ultimele publicaţii ştiinţifice din ultimul an ale Centrului de cercetare şi documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna. În primul rând, cele două volume ale revistei Analele Putnei pe anul 2014, dintre care primul a apărut cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina. Revista Analele Putnei a ajuns în al zecelea an de apariţie, totalizând multe mii de pagini de contribuţii istorice valoroase.

În continuare, profesorul Gorovei a prezentat volumele dedicate Mănăstirii Dragomirna: „Dragomirna şi ctitorii ei. Actele Colocviului din 20-23 iulie 2009” şi „Istorie, tezaur, ctitori”. Domnia Sa şi-a exprimat speranţa ca aceste volume să contribuie la scrierea unei istorii a Mănăstirii Dragomirna şi să reprezinte o sursă pentru temeiurile canonizării Mitropolitului Anastasie Crimca. Istoricul ieşean a lansat un apel celor prezenţi de a rămâne împreună şi de a lucra împreună, încheind prin a-şi exprima bucuria că la această ediţie sunt participanţi care au venit pentru prima dată la acest colocviu: prof. univ. Oliver Jens Schmitt - Universitatea din Viena, membru al Academiei de Ştiinţe al Austriei, un bun cunoscător şi prieten al istoriei noastre, dr. Marius Chelcu - de la Institutul „A. D. Xenopol” din Iaşi, dr. Mădălina Oana Popescu şi dr. Bogdan Mateescu de la Institutul „Nicolae Iorga” din Bucureşti, dr. Liviu Cîmpeanu şi studentul Mihai Anatolii Ciobanu.

Lucrările au continuat cu prima secţiune de comunicări ale colocviului, al cărei preşedinte a fost profesorul Oliver Schmitt. Au urmat primele 3 comunicări ale colocviului. În prima, profesorul Ştefan S. Gorovei a vorbit despre „Patrimoniul nostru istoric. Studiu de caz: Mănăstirea Dragomirna”, prezentând, printre altele, câteva imagini inedite ale unor manuscrise care au aparţinut Mănăstirii Dragomirna. Doamna Olimpia Mitric a vorbit despre Inventarul Muzeului Arhidiecezan al Bucovinei din Cernăuţi alcătuit în timpul Mitropolitului Visarion Puiu, iar domnul Marius Chelcu a vorbit despre Soarta arhivelor mănăstirilor din Bucovina: reconstituire după un inventar din 1805, prezentând situaţia documentelor de proprietate - originale, copii şi traduceri - ale mănăstirilor din Bucovina care au avut proprietăţi în Moldova după ce Imperiul Habsburgic a anexat Bucovina.

„Participarea mea aici a devenit o parte a vieţii mele personale, nu numai a celei de cercetător”

Cele trei zile de comunicări au fost închise cu prezentarea domnului profesor Ştefan Gorovei, care a vorbit despre „Heraldică dinastică. Ştefan cel Mare şi stemele sale”. Istoricul ieşean a coroborat în prezentarea sa diferite date istorice inedite cu anumite simboluri din stemele lui Ştefan cel Mare pentru a ajunge la concluzii remarcabile: de exemplu, prezenţa crucii duble pe stema lui Ştefan a pornit de la faptul că voievodul a intrat la un moment dat în posesia unei relicve din lemnul Sfintei Cruci care era ferecată într-o astfel de cruce dublă şi care aparţinuse odată împăraţilor din dinastia bizantină a Comnenilor.

La închiderea lucrărilor ediţiei a XVII-a a Colocviilor Putnei a luat cuvântul profesorul Oliver Jens Schmitt, care s-a arătat plăcut şi adânc impresionat de experienţa pe care a avut-o în aceste zile la Colocviile Putnei. Domnia sa a vorbit şi despre faptul că istoriografia română este puţin cunoscută în Europa şi că tocmai astfel de întâlniri, mai mult decât publicaţiile, sunt calea către îmbunătăţirea acestei stări de fapt. În încheiere, domnia sa a spus: „Noi încercăm să fim soli ai acestor colocvii putnene în Europa Centrală. Voi încerca să atrag specialişti cu scopul de a îmbogăţi aceste încercări. Mulţumesc părintelui stareţ şi profesorului Ştefan Gorovei pentru această amintire foarte plăcută”.

În continuare domnul Ivan Biliarsky a declarat că „participarea mea aici a devenit o parte a vieţii mele personale, nu numai a celei de cercetător, şi sper să continui”.
În încheiere, gazda Colocviului, părintele Melchisedec Velnic, stareţul mănăstirii, a mulţumit tuturor participanţilor pentru contribuţiile valoroase pe care le-au adus la această ediţie a colocviilor şi a lansat un apel pentru organizarea unei ediţii speciale a Colocviilor Putnei anul viitor, la împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii Mănăstirii Putna.

În ziua de 5 septembrie, participanţii au mers într-o excursie de studii pe traseul Doljeşti-Roman-Dulceşti-Cârlig-Văleni-Mănăstirea Războieni. La Doljeşti se află locul bătăliei cu Petru Aron, în urma căreia Ştefan cel Mare a ajuns domnul Moldovei. Tot acolo se găseşte biserica unui vechi schit, ctitorit în anul 1763 de ieromonahul putnean Dionisie Hudici. La Roman s-a vizitat biserica arhiepiscopală ridicată în timpul lui Petru Rareş şi muzeul de obiecte bisericeşti. La Dulceşti se află mormintele unor membri din familia Hurmuzachi, renumită pentru activitatea lor culturală şi patriotică în Bucovina. La biserica din Cârlig, unde a existat un schit cu biserică de lemn, încă se mai găsesc două vechi pietre de mormânt. Biserica din Văleni este o ctitorie boierească tipică pentru secolul al XVI-lea, înălţată de postelnicul Cozma Şarpe. Punctul final al călătoriei l-a reprezentat Mănăstirea Războieni. Biserica de aici a fost zidită de Ştefan cel Mare pe osemintele ostaşilor căzuţi jertfelnic în lupta de la Valea Albă (1476) cu oastea sultanului Mehmed al II-lea.

Pe lângă caracterul documentar - observarea şi fotografierea pietrelor de mormânt şi a diferitelor inscripţii şi fresce din bisericile monument istoric vizitate, călătoria a fost şi un pelerinaj la aceste adevărate locuri sfinte din istoria ţării noastre. Ele ne reamintesc permanent de jertfa înaintaşilor noştri, datorită cărora noi trăim astăzi în libertate ca români şi creştini. Dezinteresul aproape generalizat al societăţii româneşti de astăzi pentru locurile de memorie ale ţării este în contradicţie flagrantă cu interesul sporit pentru istorie şi eroii patriei pe care îl dovedesc alte popoare din Europa şi din lume. Dar fără a le acorda cuvenita cinstire şi atenţie, fără a merge la ele cu smerenie şi recunoştinţă, nu vom şti de unde venim şi încotro avem de mers. Iar cunoaşterea ştiinţifică a trecutului este prilejul cunoaşterii personale a strămoşilor, cei prin care suntem ceea ce suntem, şi un imbold spre a deveni ceea ce suntem chemaţi a fi.