„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Două noi teze de doctorat în domeniul Misiologiei, la Facultatea de Teologie din Iaşi
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi şi-a completat lista doctorilor în domeniu cu încă două nume. Absolvenţi ai facultăţii şi ai şcolii doctorale teologice ieşene în domeniul de cercetare al Misiologiei, candidaţii - d-l Gheorghe Mihalache şi pr. Doru-Mihai Barna, şi-au susţinut ieri, 22 septembrie, tezele de doctorat în şedinţă publică, în Sala “Profesori” a facultăţii. La final, cei doi candidaţi au primit titlul de doctor în Teologie, cu calificativul „Foarte bine“ şi au depus jurământul în Capela „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“.
Prima teză de doctorat susţinută ieri la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi a avut titlul „Teme hristologice în Adunările Generale ale Consiliului Mondial al Bisericilor şi în conferinţele misionare din secolul al XX-lea“ şi a aparţinut d-nului Gheorghe Mihalache. Coordonatorul ştiinţific al tezei a fost pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru de la Facultatea de Teologie ieşeană, iar comisia de doctorat a avut următoarea componenţă: preşedinte - pr. prof. univ. dr. Gheorghe Popa de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, referenţi - pr. prof. univ. dr. Valer Bel de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, pr. conf. dr. Dan Sandu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi şi pr. conf. dr. David Pestroiu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti.
„Pentru a oferi o imagine de ansamblu cu privire la conţinutul teologic al conferinţelor misionare din secolul al XX-lea, trebuie să specificăm mai întâi elementele-cheie care s-au evidenţiat în cadrul rapoartelor oficiale sau a declaraţiilor oficiale. Acestea sunt: misiune, Împărăţia lui Dumnezeu, Biserica, Missio Dei. S-a observat tendinţa teologilor implicaţi în mişcarea misionară de a scoate în lumină relaţiile ce se stabilesc între factorii esenţiali ai misiunii. Astfel, triada - Misiune, Biserică şi Împărăţia lui Dumnezeu - a făcut obiectul conferinţelor de la Tambaram (1938), Melbourne (1980), San Antonio (1989). Totodată, trebuie să subliniem faptul că majoritatea conferinţelor au un profund substrat hristologic. Persoana şi lucrarea lui Iisus Hristos a fost în centrul dialogului teologic şi misionar. Hristologia a fost în permanentă relaţie cu ecclesiologia, triadologia şi eshatologia. Dacă în primele conferinţe misionare (Edinburgh, Ierusalim şi Tambaram), accentul a căzut pe o abordare exclusivistă a hristologiei în ceea ce priveşte dialogul creştinismului cu celelalte religii, ultimele conferinţe din secolul al XX-lea au evidenţiat dimensiunea cosmică a misiunii. Reprezentanţii ortodocşi nu au fost indiferenţi faţă de tematica misionară propusă spre evaluare. De asemenea, aceştia au contribuit la aprofundarea mai multor aspecte definitorii pentru misiunea creştină: dimensiunea trinitară, hristologică şi pnevmatologică a misiunii creştine, importanţa cultului în misiune, dimensiunea socială a misiunii. Misiunea Bisericii nu este altceva decât expresia concretă a iubirii dumnezeieşti manifestată în şi prin Hristos (Ioan 3, 16). Atunci când Iisus Hristos Cel Înviat porunceşte misiunea, are în vedere scopul primordial al acesteia, ca umanitatea întreagă să fie încorporată în umanitatea Sa îndumnezeită. «Dacă misiunea este o operă a iubirii divine, trebuie să ajutăm ca toţi să trăiască iubirea divină pe care El trebuie să o transmită: iubirea este naturalmente universală şi toate limitele ei eventuale - rasiale, culturale, geografice - sunt a priori descalificate» (Jean-Pierre Wagner)“, a subliniat d-l Gheorghe Mihalache în concluziile susţinerii tezei de doctorat.
„Lucrarea misionar-pastorală a Bisericii Ortodoxe în tabere pentru tineri“
Cea de a doua teză de doctorat, cu titlul „Lucrarea misionar-pastorală a Bisericii Ortodoxe în tabere pentru tineri“, a fost susţinută de pr. Doru-Mihai Barna, coordonatorul Departamentului Tabere din cadrul Sectorului de misiune, statistică şi prognoză pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor. Coordonatorul ştiinţific al tezei a fost pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru de la Facultatea de Teologie ieşeană, iar comisia de doctorat a avut aceeaşi componenţă ca şi la prima susţinere de doctorat.
„Tabăra, în calitate de comunitate temporară, trimite către comunitatea stabilă a parohiei, căci tinerii implicaţi în tabără pot deveni activi în parohii şi statornici în perpetuarea unor relaţii de calitate în comunităţi stabile. Şi aceasta deoarece tinerii, devenind subiecţii unor relaţii autentice în tabără, pot şi au nevoia să împărtăşească şi altora acest fel de viaţă (celor din parohii) sau celor care rătăcesc, aducându-i în Biserică şi devenind astfel misionari. Fiind un instrument misionar, mediul ei înlesneşte tinerilor apropierea de Hristos şi de Biserica Sa, Trupul Său tainic, pentru că li-L împărtăşeşte acestora prin rugăciune, cuvânt de învăţătură şi Sfinte Taine. De asemenea, în acest capitol a fost subliniat şi faptul că pastoraţia în tabere are anumite note sau caracteristici generale, dar şi specifice. Misiunea preotului este pretudindeni aceea de a învăţa, sfinţi şi conduce pe credincioşi pe calea mântuirii. Tabăra, însă, oferă anumite avantaje, anume că tinerii sunt acolo «disponibili» zi de zi, pe toată perioada taberei pentru a desfăşura activităţi împreună, a-l cunoaşte mai bine pe preot şi a se împrieteni cu el, a asculta un cuvânt de învăţătură, a chema numele Domnului împreună, a primi Trupul şi Sângele Lui, a-şi lămuri prin dialog direct sau eventual în Taina Spovedaniei anumite aspecte care ţin de doctrina ortodoxă sau aplicarea acesteia în viaţa lor. Preotul se poate implica în tabără atât indirect, ca organizator, ca cel care alege şi instruieşte o echipă de tabără, cât şi direct, prin relaţionarea cu tinerii, cateheză, spovedanie, împreună-rugăciune şi dialog deschis“, a menţionat pr. Doru-Mihai Barna în susţinerea lucrării.
La finalul şedinţelor, membrii comisiei au acordat celor doi candidaţi titlul de doctor în Teologie, cu calificativul „Foarte bine“. Evenimentul academic s-a încheiat cu jurământul de credinţă şi de fidelitate faţă de Biserica strămoşească, depus de noii doctori în Teologie, ceremonie ce a avut loc în capela facultăţii.