IPS Mitropolit Teofan: „Călugării şi călugăriţele sunt chemaţi să reîntregească ceata îngerilor căzuţi“

În după-amiaza zilei de 7 noiembrie 2016, în ajunul prăznuirii Soborului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat slujba de Priveghere la Mănăstirea Războieni.

Credincioşi din zonă, alături de obştea mănăstirii, au participat la slujba arhierească de seară, săvârşită întru cinstirea ocrotitorilor acestui sfânt locaş.

După slujbă, IPS Părinte Teofan a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a subliniat cum poate dobândi omul o viaţă de înger: „Călugării şi călugăriţele, în mod special, sunt chemaţi şi sunt chemate să reîntregească ceata îngerilor căzuţi. De aceea, vieţuitorii şi vieţuitoarele aşezărilor monahale încearcă să se dezbrace de orice urmă de putere, de avere şi de plăcere şi prin ascultare, sărăcie de bună voie şi feciorie se străduiesc să recâştige lumea cea sfântă a îngerilor. De asemenea, oamenii din lume sunt chemaţi să dobândească în viaţa de familie viaţă de înger prin aşezarea la rugăciune înaintea Domnului, prin citirea cărţilor sfinte şi cunoaşterea lui Dumnezeu, prin participarea la Sfânta Liturghie. Sfinţii Îngeri sunt aşezaţi de conştiinţa Bisericii drept modele pentru noi oamenii, pentru a  şti unde ar trebui să fim, să constatăm unde suntem şi să nu ne pierdem ţinta de a ajunge tot acolo, în lumea îngerilor“.

La final, stareţa Mănăstirii Războieni, stavrofora Olimpiada, a primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan mai multe volume pentru biblioteca mănăstirii, după care, conform tradiţiei slujbelor arhiereşti, credincioşii prezenţi au fost binecuvântaţi de IPS Teofan.

Mănăstire zidită pe osemintele ostaşilor căzuţi în luptă

Mănăstirea Războieni este o mănăstire ortodoxă construită în anul 1496, în satul Războieni din judeţul Neamţ. Ea se află la o distanţă de 26 de kilometri de oraşul Piatra Neamţ. Biserica mănăstirii are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“. Aceasta a fost construită de domnitorul Ştefan cel Mare la 20 de ani de la Bătălia de la Valea Albă (1476), întru pomenirea oştenilor moldoveni căzuţi în acea luptă. Locaşul de cult este clădit pe osemintele ostaşilor căzuţi în luptă, după unele estimări în număr de 10 000. Sub lespezile de piatră ale edificiului, din naos până în altar, pe o lungime de 10 metri, o lăţime de 3,5 metri şi o grosime de 30 de centimetri se află acele oseminte.

Biserica „Sfinţii Voievozi“ din Războieni a funcţionat ca biserică parohială până în anul 1734, când a fost înfiinţată Mănăstirea Războieni, cu obşte de călugări. În anul 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi a schimbat statutul mănăstirii, transformând-o în mănăstire de maici. Dintre stareţele Mănăstirii Războieni s-a remarcat schimonahia Suzana Ştefănescu (1830-1925), sora Episcopului Melchisedec Ştefănescu al Romanului. Ea a stăreţit între anii 1906-1925, lăsând în Mănăstirea Războieni, la moartea sa, o obşte de peste 50 de călugăriţe. De-a lungul timpului, biserica a suferit unele modificări constructive. Astfel, în secolul al XIX-lea s-au adăugat două turnuleţe, fără legătură cu bolţile, precum şi un mic pridvor care a încadrat uşa de intrare de pe latura sudică. Faţadele exterioare au fost tencuite şi văruite. În anul 1862 a fost construit turnul-clopotniţă, pe sub care se intră în incinta mănăstirii.

Mănăstirea Războieni a fost desfiinţată prin Decretul nr. 410/1959, iar biserica voievodală a devenit biserică de parohie. Maicile în vârstă au fost trimise la mănăstirile Agapia, Văratec şi Slatina, iar cele tinere au fost scoase din monahism. Cu toate acestea, patru maici au rămas la Războieni, părăsind numai de formă veşmântul monahal. Cele mai multe chilii mănăstireşti au fost demolate. Între anii 1975-1977 au fost efectuate lucrări de restaurare a bisericii. Cu acest prilej au fost îndepărtate cele două turle adăugate în secolul al XIX-lea, pridvorul de la intrare şi celelalte adaosuri, biserica fiind readusă la înfăţişarea iniţială. Săpăturile arheologice au dus la descoperirea unor gropi în care se aflau osemintele oştenilor căzuţi, înhumate fără o ordine anume. Deoarece craniile decedaţilor nu au fost descoperite, se presupune că ele au fost depuse sub altar.

După căderea regimului comunist, mănăstirea a fost redeschisă în anul 1990, aici sosind un grup de maici şi surori de la Mănăstirea Văratec, precum şi cele patru călugăriţe care făceau parte din obştea mănăstirii în momentul desfiinţării. În prezent, Mănăstirea Războieni are o obşte de 26 de monahii şi surori. Aici funcţionează ateliere de croitorie, sculptură, litografiere icoane, ţesut covoare şi tâmplărie.