Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Regionale Moldova Istoria pelerinajului stâlpărilor în Cetatea Iaşilor

Istoria pelerinajului stâlpărilor în Cetatea Iaşilor

Galerie foto (1) Moldova
Un articol de: Constantin Andrei - 23 Apr, 2016

Pelerinajul stâlpărilor are o tradiţie seculară în oraşul Iaşi. Vechimea lui se pierde în negura trecutului, necunoscându-se data exactă a apariţiei acestui frumos obicei creştin. În mod cu totul tangenţial se pomeneşte de el prin diverse însemnări, însă se ştie precis că a fost întrerupt în anul 1947, fapt confirmat chiar de unii participanţi la pelerinajul din acel an, cum ar fi preoţii Loghin Ţurcanu, Constantin Ciureanu, Scarlat Porcescu, fost vicar al Eparhiei Iaşilor, Aurel Teodorescu şi alţii, cât şi foşti elevi ai Seminarului „Veniamin Costachi“ din Iaşi, foste membre ale Societăţii Naţionale a Femeii Ortodoxe, precum dna Elisabeta Moşoc sau dna Valeria. Dintre aceştia menţionaţi, astăzi, aproape toţi sunt trecuţi la Domnul.

Pelerinajul de Florii era în mod special o mare sărbătoare a şcolilor ieşene. Erau mereu prezenţi elevi şi reprezentanţi ai Seminarului Teologic „Veniamin Costachi“, ai liceelor „Costache Negruzzi“, Naţional, „Oltea Doamna“ şi altele care se adunau în Duminica Floriilor la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ - Bărboi pentru a participa cu toţii la Sfânta Liturghie. Se împărtăşeau după care se încolonau cu ramuri de salcie sfinţite în mâini şi, împreună cu preoţii din oraş veniţi împreună cu enoriaşii lor, porneau într-o pioasă ceremonie purtând icoana Mântuitorului Iisus Hristos şi cântând catavasiile Floriilor. Porneau astfel de la Biserica Bărboi spre Catedrala Mitropolitană din Iaşi. La această manifestare religioasă participau şi cei ce conduceau oraşul, cât şi profesori, doctori, diverşi intelectuali din acea vreme, bucurându-se cu toţii de atmosfera de rugăciune şi de sărbătoarea care se crea.

Pelerinajul de Florii interzis de regimul opresiv comunist

Traseul pe care se mergea nu era cel parcurs astăzi. Se pleca de la Biserica Bărboi spre Mănăstirea Golia, apoi pe strada Cuza Vodă se ajungea în Piaţa Unirii, unde, ca şi la Golia, se rosteau ectenii. Din Piaţa Unirii se intra în Strada Mare, astăzi B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt, îndreptându-se către Catedrala Mitropolitană, unde mitropolitul îi aştepta, binecuvântându-i şi adresându-le un cuvânt de învăţătură.

Ultimul pelerinaj al stâlpărilor a avut loc în anul 1947, pentru ca apoi să fie întrerupt până în 1990. Întreruperea a fost dispusă de autorităţile comuniste care au apreciat că la această manifestare religioasă se adună mulţi intelectuali de toate categoriile sociale şi aici există pericolul ca să se nască idei potrivnice noii orânduiri prin care s-ar sabota mersul spre progres şi bunăstare a poporului. Decembrie 1989 a adus descătuşarea din chingile regimului opresiv comunist şi românii au început să simtă aerul libertăţii şi al manifestării libere a credinţei noastre strămoşeşti. Astfel, în martie 1990, un grup de preoţi - printre care subsemnatul, părintele Matei Coruga, pe atunci consilier administrativ, părintele Ionel Roată, părintele Grigorie Timoftescu şi în mod cu totul convingător părintele Vasile Nechita - a  hotărât să reintroducă firul acestei preafrumoase tradiţii din oraşul Iaşi. Nu pot să uit sfaturile date de preacuviosul părinte arhimandrit Partenie Apetri care, cu lux de amănunte, ne povestea cum arăta acest pelerinaj altădată, încurajându-ne a relua tradiţia îndemnându-ne să-l facem întocmai ca-n vechime. Astfel a fost organizat în aprilie 1990 în Sâmbăta lui Lazăr, nu în Duminica Floriilor, pentru ca participarea preoţilor să fie posibilă într-un număr cât mai mare.

Ne-am adunat în acea zi de aprilie 1990, în Sâmbăta lui Lazăr, 16 preoţi şi cam 200 credincioşi printre care se aflau şi unii care participaseră la ultimul pelerinaj din 1947. Pe o ploaie măruntă, mocănească, cântând catavasiile Floriilor, troparul zilei, Cu noi este Dumnezeu şi alte cântări bisericeşti, cu ramuri de salcie sfinţită în mâini, purtând icoana Mântuitorului Iisus Hristos, aceea pe care au purtat-o ultima dată elevii de la Seminarul „Veniamin Costachi“ şi care se află şi astăzi în partea stângă a Sfântului Altar al Catedralei Mitropolitane din Iaşi. Am purces pe Strada Costachi Negri, oprindu-ne la Biserica „Sfântul Sava“, unde am rostit o ectenie mică, apoi la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“, pentru ca apoi să ajungem la Catedrală, unde ne-a aşteptat Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen Suceveanul, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, care ne-a rostit un cuvânt de întâmpinare şi ne-a mulţumit pentru că am reînnodat firul acestei vechi tradiţii locale din oraşul nostru Iaşi.

O bună pregătire pentru sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim

În anii care au urmat, acest pelerinaj s-a desfăşurat bucurându-se de o mai bună organizare. Dacă la început a fost o oarecare reticenţă, cu timpul, beneficiind şi de încurajările Preasfinţitului Episcop-vicar Calinic Botoşăneanul, am reuşit să-l organizăm cât se poate de frumos şi bine. Aşa s-a făcut că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al României, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, văzând că de la an la an participă tot mai mulţi credincioşi şi că e o tradiţie ziditoare de suflet care îl determină pe om la o trăire frumoasă a credinţei în Dumnezeu, a extins în toată Arhiepiscopia Iaşilor acest pelerinaj, încât, cu timpul, toate cele 13 protopopiate au început să organizeze acest pelerinaj, fiecare după posibilităţile şi specificul lor local.

La Iaşi traseul a suferit multe modificări. S-a mers iniţial de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ - Bărboi pe Str. Costache Negri, Biserica „Sfântul Sava“, apoi pe B-dul Anastasie Panu şi la Biserica „Sfântul Nicolae“ - Domnesc, unde venea preotul cu credincioşii de la Biserica „Sfântul Lazăr“; acolo se rostea o ectenie, după care se mergea la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ şi apoi la Catedrală. În anul 2000, când s-a sărbătorit trecerea în mileniul al III-lea, s-a modificat substanţial traseul. Astfel, se pleca de la Biserica Bărboi, pe strada Elena Doamna, se oprea în faţă la Biserica Albă cu hramul Schimbarea la Faţă, apoi se oprea în faţa Bisericii Barnovschi, unde venea şi preotul de la biserica Sf. Lazăr. Se mergea pe Bulevardul Anastasie Panu până la Biserica „Sfântul Nicolae“ - Domnesc, după care alaiul credincioşilor mergea pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu oprire la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ şi apoi la Catedrala Mitropolitană. Au fost ani în care s-a apreciat o participare de 3.500-4.000 de credincioşi de toate vârstele, însoţiţi de foarte mulţi preoţi. Cu acel prilej, s-a schimbat şi icoana pe care o purtau pelerinii. S-a realizat o icoană de dimensiuni mai mari reprezentând pe Mântuitorul Iisus Hristos şezând pe mânzul asinei cu primirea triumfală în Ierusalim şi oameni purtând ramuri de finic, aşternând hainele în calea Mântuitorului. S-au tipărit de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei broşuri ce conţineau rânduiala pelerinajului şi întreg programul. De când a fost reluat acest pelerinaj, Preasfinţitul Episcop-vicar Calinic Botoşăneanul al Arhiepiscopiei Iaşilor nu a lipsit niciodată de la el. În fiecare an a fost prezent şi a oficiat slujba Vecerniei şi apoi a însoţit alaiul preoţilor şi credincioşilor.

Astăzi, un astfel de eveniment se organizează în toată Patriarhia Română şi, din punct de vedere misionar, este eveniment extrem de important. Este, totodată, o bună pregătire pentru sărbătoarea de a doua zi, Intrarea Domnului în Ierusalim, sau Floriile.

Să ne ajute Dumnezeu să păstrăm această frumoasă tradiţie a Bisericii şi a cetăţii noastre.

La Pelerinajul de Florii de la Iaşi sunt aşteptaţi, astăzi, aproximativ 100 de preoţi şi mii de credincioşi

Ieşenii sunt aşteptaţi astăzi, 23 aprilie, de la ora 15:00, la Biserica Bărboi din Iaşi, pentru a participa la tradiţionalul Pelerinaj de Florii. Programul va începe cu oficierea slujbei Vecerniei de către Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi va continua cu procesiunea cu icoana Intrării Domnului în Ierusalim. Credincioşii vor primi cu acest prilej ramuri de salcie pe care să le poarte în mâini pe tot parcursul procesiunii. Traseul va fi următorul: Biserica Bărboi - Biserica „Sfântul Sava“ - Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ - Catedrala Mitropolitană din Iaşi. „Sunt aşteptaţi în jur de 100 de preoţi, dar şi credincioşi din oraşul Iaşi şi din împrejurimi. Vom parcurge astfel traseul pelerinajului cu stâlpări în mâni. Ne vom aminti de drumul pe care Mântuitorul Hristos şi Sfinţii Apostoli l-au parcurs din Betania până în Ierusalim“, ne-a spus preotul Marian Timofte, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor. (C. Ciofu)