Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Şoldana

De sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ieri, 21 mai 2018, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Şoldana din judeţul Botoşani. Aşezământul monahal a îmbrăcat ieri veşminte de sărbătoare, biserica mănăstirii purtând acest hram.

Zeci de credincioşi din zonele învecinate au participat la Sfânta Liturghie oficiată în agheasmatarul mănăstirii, aceştia întâmpinându-l cu flori pe ierarhul lor. Din soborul slujitor au mai făcut parte părintele arhimandrit Nichifor Horia, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, părintele arhimandrit Teodosie Pleşca, stareţul Mănăstirii Zosin, dar şi părintele protosinghel Nectarie Voroneanu, stareţul Mănăstirii Şoldana. Răspunsurile liturgice au fost oferite de un grup de studenţi teologi de la Iaşi.

„Sfântul Constantin a luat decizii importante în Imperiul Roman ca Biserica să fie liberă"

După citirea pericopei evanghelice, IPS Teofan a ţinut un cuvânt de învăţătură: „Domnul Hristos, în Sfânta Evanghelie, ne-a vorbit despre turma poporului lui Dumnezeu care îşi urmează Păstorul, pe Hristos Domnul, şi pe cei care dintre dregători sau preoţii poporului merg după Păstorul cel Mare al oilor, Mântuitorul Hristos, credincioşii mergând împreună cu ei pe acelaşi drum. Iar toate acestea pentru a ne arăta Crucea de lumină din viaţa Sfântului Împărat Constantin cel Mare, mare împărat devenit păstor, om deschizător de drumuri, în urma căruia credincioşii, arhierei şi popor, în timpul vieţii sale, dar mai ales după moartea sa, au mers pe aceeaşi cale pe care a creionat-o Sfântul Constantin cel Mare şi Sfânta sa maică, Elena. Spunem despre Sfântul Constantin că a fost mare, împărat mare, conducător de oaste, mare pentru că a zidit cetatea Constantinopolului, devenită capitală de imperiu, mare pentru că a dat libertate creştinilor, creştini care înainte de venirea sa la domnie au fost persecutaţi, torturaţi, închişi şi omorâţi. Sfântul Constantin, influenţat de Sfânta sa mamă, Elena, care cunoscuse învăţătura creştină de tânără, a luat decizii importante în Imperiul Roman, întreaga lume cunoscută în acea vreme, ca Biserica să fie liberă, să se construiască mănăstiri şi biserici, oamenii să nu se mai teamă să-L recunoască pe Domnul Hristos ca Dumnezeu adevărat".

La finalul Sfintei Liturghii, părintele stareţ Nectarie a adresat chiriarhului şi credincioşilor un cuvânt de mulţumire pentru faptul că au participat şi s-au rugat împreună la sfintele slujbe cu ocazia hramului mănăstirii. După ce credincioşii au primit binecuvântarea Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, aceştia au participat la o agapă frăţească, primind totodată pachete cu hrană.

Scurt istoric

Purtând hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, biserica Mănăstirii Şoldana a fost ridicată în anul 1828 (după alte surse, 1850), pe temelia unei mai vechi bisericuţe ce slujea drept capelă la curtea boierească Floroaia. După al Doilea Război Mondial, sfântul locaş, care suferise mari stricăciuni, este reparat şi din nou sfinţit, la 26 octombrie 1948, de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, pe atunci exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. În anul 1961, schitul este închis din ordinul regimului comunist, iar puţinii vieţuitori, alungaţi. În anul 1992, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Schitul Şoldana se redeschide cu o mică obşte de monahi trimişi de la Mănăstirea Cozancea, judeţul Botoşani. Între anii 2005-2014 a fost renovată şi consolidată biserica aşezământului monahal.