Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Regionale Moldova Lucrări de restaurare şi reabilitare la Mănăstirea Bogdana

Lucrări de restaurare şi reabilitare la Mănăstirea Bogdana

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Moldova
Un articol de: Constantin Ciofu - 05 Aug, 2019

Complexul monahal al Mănăstirii Bogdana se află într-un proces de restaurare şi conservare prin intermediul unui proiect european. Demersurile pentru reabilitarea patrimoniului cultural au început în urmă cu aproape trei decenii.

La Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, judeţul Suceava, este în derulare proiectul „Restaurarea, conservarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Bogdana”, cu o valoare de cinci milioane de euro. Acesta constă în reabilitarea picturii Mănăstirii Bogdana şi a pardoselii din locaşul de închinare, unde se va monta încălzirea. În acelaşi timp se va demonta acoperişul bisericii. În podul edificiului s-au descoperit patru chilii şi un sfânt altar despre care nu s-a ştiut şi care vor fi conservate. „Pe peretele din interiorul podului sfântului locaş am descoperit scena Judecăţii de Apoi. S-au efectuat săpături în jurul sfântului locaş pentru a o izola şi pentru a o proteja de infiltraţiile de apă. Pe acoperiş se va monta draniţă, după cum au stabilit specialiştii. Într-un proces de reabilitare vor intra şi clopotniţa, ctitorită de către Mitropolitul Dosoftei Herescu, dar şi fosta casă episcopală. Aici se vor turna pereţii, alături de un planşeu din beton, păstrând elementele casei vechi. Între stăreţie şi biserica veche se vor face şase puţuri la 78 de metri adâncime, prin intermediul cărora vom rezolva problema căldurii la tot complexul Mănăstirii Bogdana”, a menţionat arhimandritul Iustin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana. Pe lângă reabilitarea clădirilor, se va reface parcul din incinta aşezământului monastic. Principala problemă în parcursul acestui proiect este aceea că fondurile alocate nu sunt suficiente. „Avem marele avantaj că lucrăm cu o firmă de construcţii care a înţeles că sumele sunt insuficiente. Au mai fost întreprinse lucrări în plus faţă de cele estimate şi pe care va trebui să le achităm. În acelaşi timp, suntem în criză de timp pentru că am început proiectul cu 14 luni mai târziu din cauza faptului că nu am primit un aviz de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Singurul lucru pe care ni-l dorim în acest moment este ca lucrările să fie de calitate”, a mai adăugat părintele stareţ de la Mănăstirea Bogdana.

„Nădăjduim că această conservare va dăinui”

Demersurile pentru reabilitarea Mănăstirii Bogdana au fost începute imediat după ce edificiul s-a redeschis. În cei 207 ani cât a fost închisă, deteriorările au fost foarte mari. De exemplu, bolta locaşului de închinăciune a fost în pericol să se prăbuşească. „Am avut o autorizaţie pentru refacerea mănăstirii pe cont propriu, dar nu am fost lăsaţi să realizăm aceste lucrări. Nădăjduim că această conservare va dăinui sute de ani, noi făcându-ne doar datoria. Biserica «Sfântul Nicolae» a Mănăstirii Bogdana este casa Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi, a Sfântului Teodosie de la Brazi şi a Sfântului Daniil Sihastrul. Cel mai mare mijlocitor este Sfântul Ierarh Nicolae care ne ajută să conservăm valorile de la Mănăstirea Bogdana”, a conchis arhimandritul Iustin Dragomir.

Necropola domnitorilor moldoveni

Biserica „Sfântul Nicolae” din Rădăuţi este prima biserică de piatră construită în Moldova. Ctitorirea ei coincide cu întemeierea statului medieval Moldova, anul 1359, în care a început să fie ridicată, fiind acelaşi cu anul în care voievodul Bogdan I a venit din Maramureş în Moldova. Locaşul, sfinţit în 1364, avea să fie necropola domnitorilor moldoveni, de la Bogdan I până la Alexandru cel Bun. Mai exact, în biserica Mănăstirii Bogdana, în naos, îşi dorm somnul de veci Bogdan I, Laţcu, Ştefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, şi Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. În pronaosul bisericii se află mai multe morminte: al doamnei Stana, soţia lui Bogdan al III-lea şi mama lui Ştefăniţă Vodă, şi mormântul Anastasiei, fiica lui Laţcu. Înaintea uşii pronaosului se găseşte piatra de mormânt a Episcopului Ioanichie, mort la 1504.