„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Maica Siluana vă răspunde: Trăieşte fiecare zi ca şi cum ar fi ultima
Acum câteva zile, am dat peste un cuvânt rostit de părintele Teofil Părăian: „Trăieşte fiecare zi ca şi cum ar fi ultima“. Mulţi au spus, probabil, acest cuvânt de-a lungul timpului şi, iarăşi, mulţi l-au înţeles greşit. Şi se pot naşte întrebări, precum: Dacă asta va fi ultima mea zi, ce rost mai are să mă duc la serviciu? De ce să mai învăţ? De ce să mă mai ostenesc în vreun fel? (omit aici întrebările de felul: de ce să nu fac toate „nebuniile“ care-mi trec prin cap, fără a fi răspunzător pentru vreuna dintre ele?, acestea fiind de-a dreptul ilegitime şi nefireşti)
Totuşi, sunt convins că nu aşa gândea părintele şi nici oricine altcineva care, având o gândire dreaptă, a dat vreodată acest sfat. Cum trebuie deci trăit acest cuvânt?
Vă mărturisesc că în ultimele zile m-a urmărit de-a dreptul. Şi am încercat să-l înţeleg, dar nu ştiu cât am reuşit. Am înţeles totuşi ceva, anume că nu trebuie trăit la un nivel strict raţionalist, deoarece aceasta ar duce la întrebări de felul celor de mai sus. Pot spune cu bucurie că, deşi nu l-am înţeles pe deplin, purtându-l în minte, observ cum am fost uşurat de povara multor gânduri obositoare, ce mă aruncau mereu fie în viitor, fie în trecut, nelăsându-mă să trăiesc prezentul.
Cum se trăieşte, dar, acest cuvânt?
M.
***
Dragul meu M.,
Acest cuvânt este pentru creştini! Pentru creştinul care ştie, dar îşi mai permite să uite, că murind nu moare, ci ajunge în faţa Domnului şi că va afla de la El cât e de iubit şi ce dar minunat a fost viaţa lui pe pământ!
Apoi, va şti că o vreme, poate destul de lungă, nu-şi va mai vedea familia, pe cei dragi, soarele, iarba, florile, nu va mai pipăi, nu va mai mirosi, nu va mai auzi... Desigur, ştie şi crede că va veni ziua Învierii şi că iarăşi se va bucura de viaţa sa în trup, dar mai ştie şi că până acolo va da socoteală de felul în care a chivernisit timpul vieţii pământeşti.
Pentru cei necredincioşi, aş sugera ceva în genul: Trăieşte fiecare zi ca şi cum ai crede că Dumnezeu te iubeşte şi te aşteaptă la o întâlnire specială în clipa morţii!
Cu dragoste şi încredere,
Maica Siluana