Mănăstirea Coşula a renăscut

Aşezământul monahal de la Mănăstirea Coşula, aflat pe un tărâm binecuvântat de Dumnezeu - Botoşani, s-a aflat duminica aceasta la ceas de mare sărbătoare. În jur de 3.000 de credincioşi au fost prezenţi la slujba de resfinţire a bisericii mănăstirii, ce a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, şi Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord. La final, ca o încununare a tuturor eforturilor depuse, stareţul Mănăstirii Coşula, părintele Calinic Chirvase, a fost hirotesit de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan întru arhimandrit, ca urmare a aprobării, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a ridicării preacuvioşiei sale la această treaptă de slujire în Biserică.

Slujba arhierească de resfinţire a bisericii Mănăstirii Coşula alături de frumuseţea şi liniştea locurilor unde este acest venerabil aşezământ monahal au făcut ca aproape 3.000 de pelerini să-i calce pragul şi să se închine în altarul proaspăt târnosit. Locaşul de cult al Mănăstirii Coşula fost stropit cu apă sfinţită şi uns cu Sfântul şi Marele Mir de cei patru arhierei, iar în masa Sfântului Altar au fost aşezate sfinte moaşte. După aşezarea moaştelor în masa altarului, a urmat spălarea şi ungerea sfintei mese cu apă sfinţită şi cu mir, iar icoane ale celor patru evanghelişti au fost prinse de masa altarului, câte una la fiecare colţ. Slujba a continuat cu punerea unui acoperământ subţire pe sfânta masă, strâns de altar cu o bandă tricoloră care a fost pecetluită, după care masa altarului a fost împodobită cu un alt acoperământ mult mai bogat, precum şi cu celelalte obiecte sfinţite, printre care antimisul, Sfânta Evanghelie, chivotul şi lumânări. După sfinţirea altarului şi împodobirea lui, întreaga biserică a fost cădită, iar pictura interioare şi catapeteasma au fost unse cu Sfântul Mir.

„Aceasta este semnificaţia sfinţirii unei biserici: să aducem Ierusalimul, să aducem mormântul Domnului, să-L aducem pe Domnul Hristos“

După slujba de resfinţire, soborul slujitor, în frunte cu Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, s-a îndreptat spre scena special amenajată în incinta aşezării monahale, unde a debutat Sfânta Liturghie arhierească. Răspunsurile liturgice au fost date de membrii Corului „Byzantion“ din Iaşi, dirijaţi de prep. univ. drd. Adrian Sîrbu, cadru didactic la Universitatea de Arte „G. Enescu“ din Iaşi. După citirea Sfintei Evanghelii, conform tradiţiei, IPS Teofan a rostit un cuvânt de folos, în care a explicat care este semnificaţia sfinţirii unei biserici: „Ne-am adunat aici, în jurul Sfintei Biserici, lânga masa Sfântului Altar, precum Apostolii, Sfinţii Iosif şi Nicodim şi femeile purtătoare de mir, lângă mormântul cel purtător de Înviere al Domnului Hristos. Spun aceasta deoarece, cu binecuvântarea Cerului, mormântul Domnului Hristos nu se află doar la Ierusalim. Lumina Sfântă nu este doar la Ierusalim, ci şi în ultima bisericuţă de ţară, şi în ultimul altar de mănăstire, poate nevizitat de lume, dar vizitat de îngerii lui Dumnezeu. În aceste biserici de sat sau de oraş, în sfintele mănăstiri, avem mormântul Domnului Hristos, căci acelaşi Hristos, Care a fost aşezat în mormânt, se află şi pe Sfânta Masă din sfintele altare atinse de nevrednicile noastre mâini, sărutate de buzele noastre spurcate prin vorbe necurate. Dumnezeu, în milostivirea Sa, ne îngăduie şi nouă, şi bărbaţi, şi femei, în ziua sfinţirii, să intrăm în Sfântul Altar. Acesta este rostul ridicării unei biserici, aceasta este semnificaţia sfinţirii unei biserici: să aducem Ierusalimul, să aducem mormântul Domnului, să-L aducem pe Domnul Hristos şi să Îl aşezăm spre închinare celor de departe şi celor de aproape“.

După împărtăşirea cu Sfintele Taine a numeroşi credincioşi şi prunci, IPS Mitropolit Teofan a oferit distincţii de vrednicie ctitorilor şi binefăcătorilor. Astfel, d-l Victor Opaschi, secretarul de stat pentru Culte, a primit „Crucea Moldavă“, iar Mihai Ţâbuleac şi Gheorghe Sorescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, cu atribuţii de preşedinte, precum şi primarul comunei Coşula, Mircia Acatrinei, au fost recompensaţi cu „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei“. O distincţie de vrednicie a fost înmânată şi senatorului Doina Federovici, originară din Coşula. Alături de toţi aceştia, s-au ales cinci familii de binefăcători, care „au stat alături de părintele de-a lungul vremii“  şi care au primit mulţumire publică: Andrei şi Mihaela Corlade, Camelia Rotaru, Iuliana şi Iulian Paraşcanu, Constantin Batcă şi Alexandru Florariu. 

În continuare, a urmat emoţionantul cuvânt al părintelui stareţ Calinic Chirvase, care a mărturisit prin câte grele încercări a trecut până întreg ansamblul monahal a fost reabilitat. Ca o încununare a tuturor eforturilor depuse, stareţul Mănăstirii Coşula a fost hirotesit de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan întru arhimandrit, ca urmare a aprobării, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a ridicării preacuvioşiei sale la această treaptă de slujire în Biserică. De asemena, părintele Modest, primul ajutor al părintelui stareţ Calinic, a fost hirotesit la rândul său întru protosinghel.

După Sfânta Liturghie, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a sfinţit toate încăperile  Complexului Monahal Coşula.

Mănăstirea Coşula, inclusă în circuitul turistic cultural şi religios

Lucrările de reabilitare a Complexului Monahal Coşula au fost realizate în baza unui proiect cu finanţare europeană în valoare de aproximativ 15 milioane de lei. Proiectul, care a fost implementat de Consiliul Judeţean Botoşani, în parteneriat cu Mănăstirea Coşula, a urmărit reabilitarea Bisericii „Sfântul Nicolae“, a Casei Egumeneşti, a turnului clopotniţei, a arhondaricului, a hrubelor şi a zidurilor de incintă, dar şi sistematizarea şi reabilitarea infrastructurii conexe, începând de la căile de acces auto, parcări şi până la alei. De asemenea, în proiect s-a avut în vedere amenajarea şi dotarea Complexului Monahal Coşula în vederea includerii acestuia într-un circuit turistic cultural şi religios.

Coşula este o mănăstire de călugări, situată la o distanţa de aproximativ 20 kilometri sud-est de municipiul Botoşani. Ea a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaş Coşolvei, sfetnicul domnitorului Petru Rareş, pe malul stâng al râului Miletin. Mănăstirea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldoveneşti. În secolele XVII-XVIII, aşezământul reprezenta un important centru duhovnicesc şi cultural, având peste 1.000 de călugări. În 1908, complexul monahal a fost părăsit, devenind biserica parohială. A fost reînfiinţat în 1991. Ansamblul Mănăstirii Coşula este inclus pe lista monumentelor istorice.