„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
O nouă stareţă la Mănăstirea Voroneţ
Joi, 26 iulie, în ajunul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Pimen a fost prezent la Mănăstirea Voroneţ, unde a oficiat slujba de hirotesie a noii stareţe a aşezământului monahal, maica Gabriela Platon.
Maica Gabriela Platon a fost hirotesită joi noua stareţă a Mănăstirii Voroneţ de Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor.
După citirea gramatei de numire şi înmânarea însemnelor specifice noii misiuni, noua stareţă a fost aşezată în strana stareţească a mănăstirii. La final, conform rânduielii, obştea mănăstirii a făcut metanie şi a luat binecuvântare de la noua stareţă.
Noua stareţă face parte din obştea Voroneţului încă din 2 aprilie 1991. În această perioadă a împlinit numeroase ascultări cum ar fi ghidajul, lucrările de secretariat, dirijor al corului mănăstirii, pictor de icoane, responsabilităţi legate de comunicare între mănăstire şi instituţii ori personalităţi laice şi religioase.Cunoaşte patru limbi de circulaţie internaţională şi s-a dovedit o persoană cu iniţiativă şi bun organizator.
Maica Gabriela Platon continuă activitatea fostei stareţe, maica Irina Pântescu, ce a împlinit recent 27 ani de stăreţie după reînfiinţarea Mănăstirii Voroneţ în 1991 şi 37 ani de călugărie, după întoarcerea din pribegia decretului 404/1959. Maica Irina Pântescu a reînnodat astfel şirul de stareţe al Mănăstirii Voroneţ, la 206 ani de la construirea acestui sfânt locaş ştefanian.
Mănăstirea Voroneţ e considerată „Capela Sixtină a Orientului” pentru marea frescă de pe faţada de vest, numită „Judecata de Apoi”. De asemenea, „albastrul de Voroneţ” este considerat de specialişti ca unic în lume şi cunoscut ca roşul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat „Arborele lui Iesei” sau genealogia Mântuitorului Hristos, iar pe coloane sunt pictaţi filosofii greco-latini.