„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
PS Macarie: „Rugăciunea ne duce până la poarta raiului, însă milostenia ne trece dincolo“
Din soborul slujitor au făcut parte părintele arhimandrit Nicodim Petre, consilierul Sectorului de misiune, dar şi părintele Narcis Axinte, consilierul Sectorului social al Arhiepiscopiei Iaşilor. Răspunsurile liturgice au fost oferite de membrii ATOR şi ASCOR Iaşi, dimpreună cu tinerii prezenţi în sfântul locaş.
După săvârşirea slujbei şi împărtăşirea credincioşilor, ierarhul a ţinut un scurt cuvânt de învăţătură: „Când suntem copleşiţi de ură şi suntem cuprinşi de aceasta, când suntem în dezbinare şi nu ne putem privi în faţă, acesta este propriul iad pe care îl trăim încă din această viaţă. După cum ne spune Sfântul Evanghelist Ioan: «Cine zice că este în lumină şi pe fratele său îl urăşte, acela este în întuneric». Lipsa iubirii ne face să trăim încă din această viaţă propriul nostru iad. Ne gândim la faptul că o primă definiţie pe care o putem da iadului este individualismul, egoismul şi ura pe care o trăim neîmpărtăşindu-ne din iubirea lui Dumnezeu şi neîmpărtăşind iubire unul către altul. Dacă nu împărtăşim iubire, suntem întuneric. Dacă nu împărtăşim lumină, nu avem cum să dobândim această bucurie duhovnicească, această pace şi întărire, primenire duhovnicească pe care o trăim împreună când avem milă unul faţă de altul, când empatizăm şi când îl compătimim pe cel care suferă alături de noi. Totodată, o altă definiţie a iadului: uniformizarea şi depersonalizarea pe care o trăim în societatea modernă, mai cu seamă în spaţiile urbanizate, acolo unde fiecare trăieşte în anonimatul său propriu şi acolo unde fiecare nu se străduieşte să privească faţa celuilalt".
„E important să-l încurajăm pe cel deznădăjduit, să alinăm suferinţa celui care suferă"
Totodată, Părintele Episcop a adresat tinerilor prezenţi în biserică sfaturile pe care părintele duhovnic Arsenie Papacioc le adresa mereu: „Părintele Arsenie Papacioc transmitea trei îndemnuri ucenicilor săi. În primul rând, îi îndemna să se pocăiască de păcatele lor şi să se mărturisească de gândurile care îi împovărează şi îndepărtează de Hristos. Spovedania trebuie să fie deplină, fiecare să se străduiască să-şi mărturisească înaintea Mântuitorului Hristos, prin duhovnicul lor, toate păcatele pe care le-au săvârşit. În al doilea rând, părintele Arsenie îi îndemna pe ucenici să participe la Sfânta Liturghie, mai ales în sărbători şi duminica, şi de fiecare dată să aducă ofrandă la altar şi pentru cei care sunt în mare suferinţă, trupească sau sufletească. Al treilea sfat pe care îl dădea neîncetat era îndemnul la milostenie, cea materială şi duhovnicească. Să dăm un bănuţ celui neajutorat sau o haină, însă tot atât de important este să-l încurajăm pe cel deznădăjduit, să alinăm suferinţa celui care suferă".
La finalul Sfintei Liturghii, credincioşii prezenţi au primit binecuvântarea ierarhului, primind în dar iconiţe, ulterior cei prezenţi fiind invitaţi la o agapă în trapeza bisericii. În fiecare miercuri dimineaţă, membrii ATOR şi ASCOR Iaşi, dar şi tineri din oraş, se întâlnesc la Biserica „Sfântul Sava", dând răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie.