Simpozionul „File de istorie românească“, în Parohia Filioara

În contextul Anului omagial al educaţiei religioase şi al anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, în Paraclisul „Sfântul Ioan de la Neamţ“ al Parohiei „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ - Filioara, s-a organizat zilele trecute simpozionul „File de istorie românească“.

Primul invitat, d-l Simon Gheorghe, membru al Uniunii scriitorilor din România şi profesor de limba franceză, a susţinut referatul  „Primele tiparniţe şi tipărituri“, arătând că biserica şi slujitorii ei au fost locul şi energia creatoare şi luminătoare a poporului român. Maica Tatiana Scorţanu de la Mănăstirea Văratec, fost profesor de limba şi literatura română şi inspector şcolar, a vorbit despre primul poet al acestui spaţiu - Dosoftei, născut în Suceava în anul 1624, călugărit la Secu, şi dus în pribegie odată cu moaştele Sfântului Ioan de la Suceava la Lvov - Polonia. Dosoftei ne-a lăsat  opere monumentale, printre care „Psaltirea în versuri“, „Viaţa şi petrecerea Sfinţilor“. A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul poet naţional, primul traducător al cărţilor de slujbă în româneşte în Moldova, primul traducător din literatura dramatică universală şi din cea istorică în româneşte, unul dintre primii cunoscători şi traducători din literatura patristică şi post-patristică care a contribuit la formarea limbii literare româneşti.

Fiind Anul omagial al Sfântului Antim Ivireanul, Tănase Valer, fost ofiţer în armata română şi poet, stabilit în Filioara, a făcut o pledoarie a Sfântului omagiat, care fost mitropolit al Ţării Româneşti de origine georgiană şi care, prin munca sa creativă, a înfiinţat prima bibliotecă publică din Bucureşti, în secolul XVIII. Sfântul Antim Ivireanul este considerat - alături de diaconul Coresi - cel mai mare tipograf din cultura medievală românească. Una dintre operele sale este „Didahiile“ ce reprezintă o colecţie de predici folosite la marile sărbători de peste an.

Şcoala „Mihai Eminescu“ din Filioara, partener al acestui eveniment, a fost reprezentată de domnul director Ioniţă Neculae, de prof. Luchian Dumitru,  prof. Ichim Radu, prof. Bălţătescu Cătălin, prof. Dogaru Vasilică şi înv. Ioniţă Elena. Prof. Dogaru Vasilică a susţinut referatul „Zorii literaturii române“, amintind  de una dintre cele mai de seamă lucrări din istoria culturii româneşti, „Cazania“ - izvor şi luminător de credinţă şi cultură românească dăruit de Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei neamului românesc. Prof. Bălţătescu a remarcat viaţa schimonahului Gherasim Cârjă, cel care este numit de localnici „Sfântul satului Filioara“ şi care a trăit în perioada 1877-1957. Viaţa sa este descrisă de părintele Ioanichie Bălan în Patericul Românesc. Eclesiarh al Mănăstirii Neamţ, socotindu-se nevrednic de treapta preoţiei, a fost mare donator de candele, obiecte şi câteva părticele de sfinte moaşte pentru biserica din Filioara. Invitaţii au vorbit şi depre viaţa Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, ocrotitorul paraclisului de la Filioara.

La final, părintele paroh Irina Dumitru a subliniat: „A fi ortodox este identic cu a fi român. Aşa şi-au păstrat înaintaşii noştri identitatea lor naţională, sub aura aceasta ortodoxă. În localităţile tării unde s-au păstrat biserici şi au fost preoţi neîntrerupt în decursul timpului, acolo s-a păstrat  credinţa şi limba nostră românească, însă acolo unde din cauza vitregiilor vremurilor preoţii au fost alungaţi, nu mai este astăzi identitate naţională, limbă românească şi credinţă“.