Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Moldova Suflet de copil şi cântec de toacă

Suflet de copil şi cântec de toacă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Moldova
Un articol de: Dumitru Tincu - 05 Iunie 2018

Marţi, 29 mai 2018, la 565 de ani de la căderea Imperiului Bizantin, spiritualitatea ortodoxă a acestui imperiu milenar dăinuie şi în ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare din Hârlău. Un suflu înnoitor şi plin de nădejde al Bisericii, izvorât din sufletele nevinovate ale copiilor, îl reprezintă concursul de toacă, ajuns la a VIII-a ediţie, organizat de Protopopiatul Hârlău - Biroul „Solidaritate şi Speranţă", în parteneriat cu Parohia „Sf. M. Mc. Gheorghe" din cetatea Hârlăului.

Concursul a început cu un scurt pelerinaj, între orele 10:30-11:00, desfăşurat de la Biserica „Sf. M. Mc. Dimitrie" Hârlău, pe străzile Ştefan cel Mare, Bogdan Vodă şi Mihai Eminescu, până la Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe" Hârlău. Participanţii, de la vârste foarte fragede şi până la vârsta senectuţii, însoţiţi de pr. protopop Victor Pîslariu, preoţi din cadrul protopopiatului şi părinţi, au parcurs traseul, în cântec de toacă, expunându-şi frumoasele costume populare, reprezentative pentru comunităţile româneşti de unde proveneau.

Cei peste 50 de participanţi, de la clasa pregătitoare şi până la clasa a VIII-a, cu emoţie, au început concursul după invocarea rugăciunii Împărate ceresc. Pe parcursul acestuia a fost vizibil progresul din acest an faţă de anii precedenţi, fapt remarcat de membrii juriului. Fiecare participant şi-a început cântecul de toacă cu semnul Sfintei Cruci, fiind îmbrăcat în costum popular. În marea lor majoritate, aceste costume populare erau foarte frumoase, exprimând sufletul şi bucuria românilor. În timpul deliberării membrilor juriului, participanţii au servit o gustare, asigurată de Protopopiatul Hârlău, apoi au vizitat muzeul parohial (parţial reamenajat, din cauza condiţiilor climaterice specifice perioadei) şi Muzeul Viei şi Vinului din Hârlău.

Atribuirea premiilor de participare şi de concurs s-a făcut de către părintele protopop, care, la final, a mulţumit câştigătorilor, participanţilor şi organizatorilor. Nu mică a fost uimirea când, la final, dintre participanţii care au nădăjduit a se situa cât mai sus în clasamentul concursului câţiva au scăpat lacrimi din ochii lor nevinovaţi. De aceea, cred că este necesară suplimentarea premiilor de organizatori, după cum este necesară şi mărirea vârstei de participare, în vederea păstrării legăturii şi dragostei pentru cântecul de toacă şi - o componentă imperioasă - păstrarea în cadrul concursului şi încurajarea purtării costumului popular. Altfel, ţinuta nu tocmai uniformizată din şcoli şi, foarte rar, discutabilă îşi va face prezenţa şi în biserică, aşa cum s-a observat la ultimul concurs. De aceea, revine organizatorului/organizatorilor obligaţia redactării unui regulament de participare la concurs, supus aprobării ierarhice şi transmis parohiilor, care să corespundă cu atmosfera înălţătoare a cântecului de toacă, în biserică.

În final, în calitate de gazdă, felicit pe preoţii parohiilor din protopopiat care s-au îngrijit de pregătirea participanţilor; azi, concurenţi cu suflete nevinovate, dar mâine,  credincioşii de nădejde ai Bisericii Ortodoxe. În acest mod, o infimă părticică din bogăţia şi măreţia spiritualităţii bizantine va fi transmisă mai departe urmaşilor.