„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
„Sunt copilul răsfăţat al Bucovinei!“
Ieri, 25 august 2016, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a împlinit 87 de ani de viaţă. Momentul aniversar a fost marcat prin săvârşirea Sfintei Liturghii, oficiată chiriarhul Bucovinei, în biserica Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, înconjuraţi de un impresionant sobor de preoţi şi diaconi.
Răspunsurile stranei la momentele liturgice de ieri de la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ au fost date de Grupul psaltic „Sfântul Ioan cel Nou“ al mănăstirii sucevene.
În cuvântul de învăţătură rostit, vizibil emoţionat, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Pimen a spus că „prima fază a «altoirii» mele a fost în satul natal, în casa părintească şi în primii ani de şcoală. În cartea de citire din clasa a II-a erau opt lecţii la istorie, dintre care patru despre Ştefan cel Mare. De acolo s-a zidit în sufletul meu dragostea faţă de neamul nostru românesc, faţă de voievozii noştri, în frunte cu Ştefan cel Mare. Dumnezeu m-a binecuvântat ca să slujesc la mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare aproape 15 ani, ca ghid şi ca stareţ, la Mănăstirea Putna, unde am învăţat mult, în primul rând de la oamenii Bucovinei, dragostea de muncă şi credinţa în Dumnezeu. Aceştia, bucovinenii, mi-au fost dascălii mei. Am învăţat de la ei, de la curăţia vieţii lor şi de la intuiţia lor faţă de vremurile în care trăiam atunci, să fim tari în credinţă şi conştienţi de vremurile în care trăiam cu toţii, vremuri de mari, mari încercări, într-o parte a ţării binecuvântate de Dumnezeu mai mult decât celelalte zone ale ţării“.
„M-aţi iubit, iar rugăciunile dumneavoastră m-au adus aici“
După săvârşirea Sfintei Liturghii, a fost oficiată o slujbă de Te Deum. În biserica Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“, IPS Părinte Arhiepiscop Pimen ţinut să mulţumească lui Dumnezeu pentru toate darurile primite, iar celor de faţă, pentru jertfa ostenelii oferite din dragoste: „Sunt copilul răsfăţat al Bucovinei! M-aţi iubit, iar rugăciunile dumneavoastră m-au adus aici pentru că eram planificat să fiu toată viaţa mea în Statele Unite ale Americii, Arhiepiscop al românilor de acolo. Pentru mine Bucovina rămâne fără egal, fără să sfidez celelalte zone ale ţării, care sunt frumoase, fiecare în felul său. Modul în care este mărturisită credinţa şi dragostea creştină în Bucovina rămâne într-un fel unic“. În semn de preţuire şi mulţumire, credincioşii participanţi la Sfânta Liturghie în număr mare i-au oferit buchete de flori Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Pimen.
IPS Teodosie: „Fiind însetat de lumină, IPS Pimen a venit unde a auzit că este cea mai puternică lumină“
Prezent la momentul aniversar de la Suceava, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a adresat celor prezenţi câteva cuvinte definitorii pentru parcursul vieţii chiriarhului din ţinutul Bucovinei: „Iată, acum 87 de ani, a răsărit într-o familie credincioasă un copil deasupra căruia s-a aprins o lumină. Acest copil a crescut în credinţă. Şi-a ascultat părinţii, a urmat şcoala, dar a fost însetat de lumină. Fiind însetat de lumină, a venit unde a auzit că este cea mai puternică lumină: în Moldova, în Bucovina. S-a oprit la Mănăstirea Putna, pentru că din istorie a înţeles că Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, care odihneşte la Putna, dă lumină celor ce vin şi se apropie de el. De aceea, s-a identificat cu o nouă familie, familia Mănăstirii Putna, unde a călugărit şi a primit acest frumos nume, Pimen, care a fost providenţial şi l-a purtat la început ca un vestitor al faptelor domnitorului şi al semnificaţiei Mănăstirii Putna, un Ierusalim al ţinutului Bucovinei şi al Moldovei, unde Înaltpreasfinţitul Pimen a simţit cele mai adânci emoţii şi a trăit cele mai sfinte bucurii. Înaltpreasfinţia Voastră, timpul trebuie împlinit şi împlinirea timpului se face cel mai bine prin slujire. Aveţi o slujire atât de lungă şi atât de densă, atât de bogată, care vă distinge între toţi ierarhii Bisericii noastre. N-aţi simţit niciodată anii pe care Dumnezeu vi i-a adăugat mereu în cununa Sa, căci între darurile pe care ni le-a dat Dumnezeu, în primul rând chipul Său, mintea, voinţa şi simţirea, puterea de a învăţa şi a înţelege, ne-a dat şi darul acesta al vieţii. Anii sunt daruri pe care le primim de la Dumnezeu, iar aceşti ani mereu i-aţi împlinit, căci cu cât se adaugă se vede că sunt tot mai luminaţi pentru Înaltpreasfinţia Voastră“. (Lucian Apopei)