Trei teze de doctorat notate cu „Excelent”, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi şi-a completat marţi, 24 septembrie, lista doctorilor în domeniu cu încă trei nume. Părintele Vasile Costan, paroh la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bogonos, Protopopiatul 3 Iaşi, a susţinut teza „Părintele Petru Vintilescu - activitatea liturgică, academică şi de cercetare”, părintele arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal pentru Atelierele Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române, a susţinut teza „Frumuseţea liturgică ortodoxă - icoană a frumuseţii cereşti. Istoria, arta confecţionării şi semnificaţiile teologico-simbolice ale obiectelor de cult”, iar părintele arhimandrit Mihail Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia-Neamţ şi cadru didactic la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” - Mănăstirea Neamţ, a susţinut teza „Maica Domnului în cultul divin ortodox şi în cultura română (Poezia cultă)”.

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi a găzduit marţi, 24 septembrie, alte trei evenimente academice. Acestea s-au bucurat de prezenţa unui public numeros format din profesori de teologie, părinţi consilieri, preoţi, monahi, jurnalişti, doctoranzi şi studenţi.

Prima manifestare a constat în susţinerea tezei de doctorat „Părintele Petru Vintilescu - activitatea liturgică, academică şi de cercetare” de către părintele Vasile Costan, paroh la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bogonos, Protopopiatul 3 Iaşi. Coordonatorul ştiinţific al tezei a fost pr. prof. univ. dr. Viorel Sava, iar comisia de doctorat l-a avut ca preşedinte pe pr. prof. univ. dr. Petre Semen de la Facultatea de Teologie ieşeană. Referenţi au fost pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj- Napoca, arhim. prof. univ. dr. Cristian (Teofil) Tia, tot de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, şi prof. univ. dr. Carmen Maria Bolocan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi.

În cadrul prezentării publice, candidatul a subliniat: „Analizând personalitatea şi opera teologului român, am putut observa că, vreme de peste două decenii (1928-1950), profesorul Petre Vintilescu a ilustrat cu multă competenţă catedra de Liturgică şi Pastorală, contribuind consistent la sporirea prestigiului ei. Opera sa este deosebit de valoroasă prin extensiunea şi profunzimea ei, prin diversitatea tematică şi, pe lângă valoarea ştiinţifică. Oferă soluţii, propuneri şi sugestii pentru îndrumarea activităţii liturgice şi pastorale a preoţilor din parohii. Valoarea de excepţie a operei renumitului liturgist este confirmată şi de reeditarea unui număr însemnat de lucrări şi de faptul că multe din studiile sale de Liturgică şi Pastorală ocupă şi astăzi un loc de frunte în notele bibliografice ale specialiştilor. Părintele Petre Vintilescu, prin pasiunea pentru studiu, prin slujirea sacerdotală, prin iubirea faţă de neamul românesc şi faţă de Biserica Ortodoxă, constituie un model polivalent, ca liturgist şi liturghisitor, ca profesor şi teolog, demn de urmat”.

La finalul şedinţei de susţinere publică a tezei, după întrebările primite din partea publicului, membrii comisiei au acordat părintelui Vasile Costan titlul de Doctor în Teologie, cu calificativul „Excelent”.

Teză de doctorat având ca subiect istoria şi semnificaţiile obiectelor de cult

Cea de a doua teză de doctorat a avut titlul „Frumuseţea liturgică ortodoxă - icoană a frumuseţii cereşti. Istoria, arta confecţionării şi semnificaţiile teologico-simbolice ale obiectelor de cult” şi a fost susţinută de părintele arhimandrit Dionisie (Dumitru) Constantin, consilier patriarhal pentru Atelierele Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române. Coordonatorul ştiinţific al tezei a fost pr. prof. univ. dr. Viorel Sava, iar comisia de doctorat l-a avut ca preşedinte pe pr. prof. univ. dr. Ioan Cristinel Teşu de la Facultatea de Teologie ieşeană. Referenţi au fost pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj - Napoca, arhim. prof. univ. dr. Cristian (Teofil) Tia de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca şi pr. prof. univ. dr. Petre Semen de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi.

În faţa unui public numeros, format din părinţi consilieri patriarhali, profesori de teologie, preoţi, monahi, doctoranzi şi studenţi, părintele Dionisie Constantin a prezentat fiecare capitol al tezei şi a motivat alegerea temei: „Obiectele de cult reprezintă una dintre sursele de primă importanţă pentru cunoaşterea istoricului dezvoltării formelor de venerare ale Bisericii creştine. Spre deosebire de analiza evoluţiei formulelor liturgice, ce este afectată de lipsa izvoarelor documentare, mai ales pentru perioadele mai vechi, cât şi de apariţia unor inevitabile greşeli de copiere, obiectele de cult oferă cercetătorului o imagine limpede cu privire la simbolistica şi ritualurile întrebuinţate de către instituţia ecleziastică de-a lungul existenţei sale. Deoarece au constituit vreme de peste cincisprezece secole unul dintre domeniile predilecte de manifestare ale tendinţelor artistice, importanţa studiului obiectelor de cult nu este mărginită la spaţiul teologic, ci include atât domeniul istoriei, cât şi pe acela al istoriei artei, fiind deosebit de relevante pentru manifestarea feluritelor influenţe regionale, determinarea perioadelor de predominanţă a unui stil artistic, cu particularităţile caracteristice, cât şi evoluţia tehinicilor de prelucrare a lemnului, pietrei, ceramicii, metalelor şi stofelor. Mai mult decât atât, în special pentru perioada Bisericii primare (primele trei secole), obiectele şi veşmintele de cult ale Bisericii - care s-a dovedit mult mai conservatoare în întrebuinţarea acestora decât societatea civilă, deoarece le-a atribuit un simbolism special - constituie mărturii istorice inestimabile privitoare la îmbrăcămintea şi obiectele de uz cotidian ale epocii Imperiului Roman târziu, dat fiind că persecuţiile i-au silit cel mai adesea pe clericii şi credincioşii Bisericii din primele secole să se folosească de veşmintele comune şi de vasele de uz casnic şi la săvârşirea cultului”.

La finalul şedinţei şi după sesiunea de întrebări, membrii comisiei au acordat părintelui arhimandrit Dionisie Constantin titlul de Doctor în Teologie, cu calificativul „Excelent”, apreciind şi activitatea deosebită a acestuia în cadrul Atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române.

„Maica Domnului a fost oglindită cu multă evlavie în creaţiile poeţilor români”

Ultima prezentare de doctorat - „Maica Domnului în cultul divin ortodox şi în cultura română (Poezia cultă)” - s-a bucurat, de asemenea, de prezenţa unui public numeros şi select şi a fost susţinută de părintele arhimandrit Mihail (Dan-Mihai) Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia-Neamţ, custode al Casei Memoriale „Visarion Puiu” şi al Muzeului „Mihail Sadoveanu” şi cadru didactic la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi”- Mănăstirea Neamţ. Coordonatorul tezei a fost tot pr. prof. univ. dr. Viorel Sava, iar comisia de doctorat l-a avut ca preşedinte pe pr. prof. univ. dr. Ioan Cristinel Teşu de la Facultatea de Teologie ieşeană. Referenţi au fost pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, arhim. prof. univ. dr. Cristian (Teofil) Tia de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca şi prof. univ. dr. Carmen Maria Bolocan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi.

„Lucrarea «Maica Domnului în cultul divin ortodox românesc şi în cultura română (poezie)» evidenţiază locul rugăciunii adresate Maicii Domnului în viaţa liturgică a Bisericii, precum şi reverberaţiile cultului Fecioarei Maria în istoria literaturii culte a poporului român, manifestat în numeroase creaţii poetice. Numărul şi frecvenţa sărbătorilor mariale, marea varietate de laude consemnate de imnografie evidenţiază prezenţa constantă a Maicii lui Hristos în cultul divin ortodox, în general, şi în cel românesc, în special. Nu putem vorbi despre existenţa Bisericii, ca adunare a celor ce cred şi mărturisesc pe Hristos, dar nici despre primele forme de manifestare cultuală a acestei credinţe, fără să facem referire la evlavia şi prezenţa specială a Maicii Domnului. Lucrarea urmăreşte abordarea parţială a aspectelor dogmatice şi istorice, acordând un spaţiu mai generos celor liturgice. Unul dintre obiectivele urmărite îl reprezintă întocmirea unei sinteze a apariţiei şi dezvoltării cultului mariologic în existenţa Bisericii, accentuând felul în care au luat naştere sărbătorile închinate Maicii Domnului. Un alt obiectiv al prezentei cercetări vizează apariţia şi dezvoltarea cultului mariologic în spiritualitatea liturgică românească şi modul concret de proslăvire a Maicii Domnului, aşa cum reiese din rânduiala slujbelor oficiate în Biserica Ortodoxă Română. De asemenea, teza evidenţiază modul în care cultul mariologic se regăseşte nu doar în viaţa cultuală a Bisericii noastre strămoşeşti, ci şi în cea culturală a poporului nostru căci istoria literaturii române ne învederează că Maica Domnului a reprezentat dintotdeauna o temă favorită în toate epocile, de la apariţia primelor manifestări literare, până în zilele noastre. Începând cu primul poet al literaturii naţionale, Sfântul Ierarh Dosoftei, până în contemporaneitate, Maica Domnului a fost oglindită cu multă evlavie în creaţiile poeţilor români din perioade istorice diferite, adepţi ai unor mişcări ideologice distincte, trăind chiar sub regimuri politice ostile sau în libertate, în vremuri de restrişte sau în zile senine; întotdeauna Fecioara Maria a reprezentat o nesecată muză. Colecţia impresionantă de poezii din literatura română închinate Maicii Domnului cuprinde câteva sute de opere”, a subliniat părintele Mihail Daniliuc în prezentarea tezei sale de doctorat în Teologie.

După citirea referatelor de membrii comisiei şi după întrebările venite din partea publicului, părintelui Mihail Daniliuc i-a fost conferit titlul de Doctor în Teologie, cu calificativul „Excelent”. Membrii comisiei au apreciat şi publicistica părintelui candidat apărută în portalul doxologia.ro, în cotidianul „Ziarul Lumina” al Patriarhiei Române, precum şi în alte publicaţii şi emisiuni religioase şi laice.

Cele trei evenimente academice s-au încheiat cu jurământul de credinţă şi de fidelitate faţă de Biserica strămoşească depus de noii doctori în Teologie, ceremonie ce a avut loc în capela Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae”.