„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
500 de ani de la aducerea moaştelor Sfântului Nifon în Ţara Românească
Credincioşii craioveni sunt aşteptaţi începând din această seară la praznicul Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, unul dintre ocrotitorii Catedralei Mitropolitane din Cetatea Băniei. În cinstea sa, slujitorii sfântului locaş vor săvârşi astăzi, la lăsatul serii, slujba Vecerniei, unită cu Litia. După tradiţie, înainte de slujba Privegherii, racla în care se află moaştele sfântului, alături de cele ale Sfinţilor Serghie, Vah şi Tatiana, va fi purtată în procesiune împrejurul catedralei. Mâine dimineaţă se va săvârşi mai întâi Acatistul sfântului, urmând ca Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie să fie săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Sărbătoarea de anul acesta, închinată Sfântului Ierarh Nifon, are o semnificaţie cu totul aparte, împlinindu-se 500 de ani de când Sfântul Domnitor Neagoe Basarab a adus sfintele sale moaşte în Ţara Românească.
Sfântul Nifon, Patriarhul Constantinopolului, a păşit pentru prima dată pe pământul ţării noastre în anul 1502, în timpul domniei lui Radu cel Mare. Rolul său a fost unul decisiv în reorganizarea vieţii bisericeşti pe aceste meleaguri. Aşa se face că în anul 1503 a reuşit să înfiinţeze episcopiile Râmnicului şi Buzăului. A fost nevoit însă să părăsească scaunul mitropolitan, intrând în conflict cu Radu cel Mare. S-a retras în Sfântul Munte, unde şi-a trăit ultimii ani ai vieţii în post, nevoinţe şi rugăciune. A fost chemat la cele veşnice în anul 1508. În anul 1517, după cum aminteam mai sus, moaştele sale au fost aduse în Ţara Românească de domnitorul Neagoe Basarab, care şi-a dorit ca, în acest fel, să se şteargă nedreptatea făcută de înaintaşul său. Pentru daniile făcute către Sfântul Munte, domnitorul român a primit din partea monahilor atoniţi capul şi mâna dreaptă a sfântului. După ce au rămas o bună perioadă de timp în catedrala de la Curtea de Argeş (până la data de 20 octombrie 1949), sfintele moaşte au fost strămutate, prin hotărâre de Sinod, la Craiova, în Catedrala „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, unde se găsesc în prezent.