„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Puneți în urechile voastre cuvintele acestea: Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor. Iar ei nu înțelegeau cuvântul acesta, căci era ascuns pentru ei, ca să nu-l
Biserica „Sfântul Spiridon” din Craiova şi-a serbat hramul
Marţi, 12 decembrie, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a poposit în mijlocul parohienilor de la Biserica „Sfântul Spiridon” din Craiova, care şi-a serbat hramul. Sfântul locaş se găseşte aşezat pe o mică colină din inima oraşului, nu departe de Teatrul Naţional şi de Universitate. Este ctitoria boierilor Vlădoieni, zidită în anul 1758, în timpul domnitorului Constantin Nicolae Mavrocordat şi al Episcopului de Râmnic Grigorie Socoteanu. Credincioşii o cunosc sub numele de Biserica Albă, denumire dată de aspectul exterior. Trecutul ei este plin de istorie, ea purtând pe umeri două secole şi jumătate de încărcătură spirituală, normativă pentru generaţiile de credincioşi care i-au trecut pragul, plecându-şi genunchii în sânul ei la rugăciune. La începuturile existenţei sale istorice, biserica se găsea într-una dintre mahalalele mărginaşe ale oraşului, într-o zonă aproape periferică. A avut parte de slujitori vrednici care s-au îngrijit ca ea să rămână o oază de linişte pentru oamenii dornici de întâlnirea cu Dumnezeu. În anul 1826, în curtea bisericii s-a construit o fântână, iar după cutremurul din anul 1838, au avut loc mai multe reparaţii care însă nu i-au schimbat înfăţişarea. În anul 1843 a fost împrejmuită cu zid de cărămidă. În anul 1861 a fost construită în curtea bisericii o clopotniţă din lemn, ce va fi refăcută în 1925. Între anii 1924 și 1925, la Biserica „Sfântul Spiridon” au avut loc reparaţii generale: a fost din nou zugrăvită şi s-a deschis tinda, scoţându-se la iveală frumoşii stâlpi de piatră ce o înconjoară. Tot în această perioadă, biserica a fost repictată de către marele pictor craiovean Ion Listeveanu. Reparaţiile şi îmbunătăţirile aduse Bisericii „Sfântul Spiridon” nu s-au oprit aici. Astfel, între anii 1998 și 2000 a fost înlocuită clopotniţa de lemn cu o frumoasă construcţie din cărămidă, de uz multifuncţional, care, pe lângă clopotniţă, mai are şi o cameră mortuară, precum şi un depozit situat la subsolul acesteia.