Luni, 7 ianuarie, de praznicul Sfântului Ioan Botezătorul, mai multe biserici şi mănăstiri din Mitropolia Olteniei şi-au serbat hramul. Mănăstirea Cămărăşeasca din judeţul Gorj, bisericile „Sfântul Ioan”-Hera, „Sfântul Ioan Botezătorul”-Craioviţa şi „Sfântul Ioan Botezătorul”-Brestei din Craiova, Schitul Bradul din Vâlcea şi Biserica Grecescu din Turnu Severin sunt doar câteva dintre zecile de sfinte locaşuri care îşi aşteaptă prăznuirea în ziua de 7 ianuarie. Cele mai multe dintre acestea adună sub streşinile lor sute de ani de istorie, dând mărturie despre faptele minunate de credinţă ale înaintaşilor. Cele mai tinere vorbesc despre frumuseţea unei biruinţe, pentru unii de necrezut, asupra regimului trecut. Toate însă îmbogăţesc frumos podoaba Bisericii Oltene, glăsuitoare astăzi prin pilda Sfântului Ioan Botezătorul.
Ridicată pe strada Arieşului, la numărul 25, Biserica „Sfântul Ioan”-Hera se numără printre cele mai vechi locaşuri de cult ale urbei. A fost zidită în jurul anului 1804, de către boierul Hera Stănescu, starostele cojocarilor craioveni. Forma arhitectonică este de corabie, cu ziduri groase şi stâlpi puternici de susţinere. Slujba de sfinţire şi intrarea ei în uzul cultului au avut loc în anul 1806. În decursul timpului a trecut prin mai multe etape de restaurare şi reconsolidare. În prezent, se numără în rândul bisericilor de patrimoniu din Arhiepiscopia Craiovei.
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din cartierul craiovean Brestei a fost ridicată după anul 1985, în plin regim de dictatură comunistă. S-a zidit prin strădania părintelui conf. univ. dr. Gheorghe Zamfir şi a credincioşilor. Slujba de sfinţire a avut loc după Revoluţia din 1989, fiind săvârşită de vrednicul de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei.
Deopotrivă, şi Catedrala 'Sfântul Ioan Botezătorul” din cartierul Craioviţa. Piatra de temelie a fost aşezată în luna martie a anului 1990, de către fostul Mitropolit al Olteniei, Nestor Vornicescu. O bună perioadă de timp lucrările de construcţie au fost abandonate. În prezent, lucrările sunt aproape de final.
Mănăstirea Cămărăşeasca din judeţul Gorj a fost ridicată în jurul anului 1780 de boierii gorjeni Cămărăşescu, pe malul drept al râului Gilort, la nord-est de oraşul Târgu Cărbuneşti. Sfântul locaş a servit deseori, de-a lungul istoriei, drept cetate de apărare contra cotropitorilor şi ca loc de refugiu atunci când regiunea era atacată de turci şi haiduci. Mănăstirea a fost desfiinţată de regimul comunist şi transformată în adăpost pentru vite şi apoi în sediu CAP. Abia în anul 1994, cu încuviinţarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Nestor Vornicescu, Mitropolitul de atunci al Olteniei, a fost reînfiinţată Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezatorul”-Cămărăşeasca.
În Arhiepiscopia Râmnicului, Schitul Bradul este, de asemenea, închinat Sfântului Ioan Botezătorul. Situat în vecinătatea localităţii Gurguiata şi foarte aproape de staţiunea Băile Olăneşti, aşezământul a fost ridicat pe temelia unui schit mai vechi. Actuala biserică a fost construită în 1784 de ieromonahul Sava, fost egumen la Mănăstirea Iezerul.
În secolul al XIX-lea, documentele arată că schitul ajunsese în paragină, chiliile erau fără acoperiş, iar clopotniţa, netencuită. În perioada 1854-1855 aşezământul se alătură Schitului Sărăcineşti şi trece în administraţia Episcopiei de Râmnic.
