Două dintre bisericile importante ale urbei craiovene au îmbrăcat în această perioadă haină de sărbătoare. Duminică, 11 noiembrie, Biserica „Sfântul Mina” şi-a serbat ocrotitorul, slujba euharistică fiind săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Astăzi, 12 noiembrie, este rândul Bisericii „Postelnicu-Fir” să cheme credincioşii la prăznuire, aici fiind cinstit în chip deosebit Sfântul Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei.
Biserica cu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi” şi „Sfântul Ioan cel Milostiv” din Craiova a fost ctitorită de Postelnicul Zamfir (sau „Fir”), la începutul secolului XIX. Istoricii spun despre el că era „feciorul lui jupân Iane care se trage din oraşul Craiova, împreună cu fratele său Stan şi nepotul Neagoe logofătul”. Din catagrafia bisericilor din anii 1813-1815 aflăm de asemenea că „biserica cea nouă ot Târgul de Afară, lângă drumul Bucureştilor, hramul Sfântul Ion Botezătorul şi Trei Sfinţi Arhierei Vasilie cel Mare, Grigorie Bogoslov şi Ioan Zlataost, făcută de Fir postelnicul, proin izbaşe”. Aceleaşi surse arată că „mâna Sfântului Ioan cel Milostiv aflată la această biserică fusese îmbrăcată în argint la 1793” (Nicolae Gh. Dinculescu, Bisericile Craiovei, un capitol din trecutul oraşului, Ed. Revistei Oltenia, Craiova, f.a. pp. 78-79).
Biserica „Postelnicu-Fir”, sub mantia vremii
Primele reparaţii ale sfântului locaş s-au cerut a fi săvârşite la împlinirea primului secol de existenţă. Astfel, după demersuri adresate Ministerului Cultelor, Casei Bisericii şi Episcopului Râmnicului Noul Severin, parohia a obţinut promisiunea pentru repararea bisericii. De asemenea, în perioada interbelică, în cadrul Comisiei Monumentelor Istorice, s-a pus problema unei refaceri generale pentru a fi adusă la forma iniţială a bisericii monument istoric. În 1936 s-a restaurat biserica, dar parohia nu a respectat indicaţiile regionale conform planurilor şi devizului de restaurare. A avut de suferit şi în urma cutremurului din 4 martie 1977, ulterior fiind necesar un al treilea proces de consolidare. Lucrările s-au realizat prin purtarea de grijă a Părintelui Mitropolit Nestor Vornicescu, vrednicul de pomenire arhiereu al oltenilor. Atunci biserica a fost acoperită cu tablă, urmând ca în vara anului 1986 să se încheie prima parte a lucrării la restaurarea picturii murale. Slujba de resfinţire a avut loc de praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi, hramul bisericii. Mai recent, după anii 2007/2008, aici s-a început construirea unei capele, care a fost sfinţită la 8 septembrie 2010. Noua lucrare a fost închinată „Adormirii Maicii Domnului” şi „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Slujba de sfinţire a fost săvârşită de IPS Părinte Irineu.
În zestrea sfântului locaş s-au adăugat peste veacuri numeroase odoare de cult, majoritatea având o inestimabilă valoare de patrimoniu. În rândul obiectelor pe care le deţine se numără o serie de cărţi vechi, unele dintre ele fiind tipărite pe la 1830.
Dintre acestea, majoritatea se păstrează în colecţia Arhiepiscopiei Craiovei, între care amintim Antologhionul, vol. I-II, 1777, Triod, publicat la Blaj în 1800, Strastnic, 1804, Penticostar, 1808, Apostol, 1814, Noul Testament, publicat la Sankt Petersburg, la anul 1817. Pomelnicul ctitoricesc, un alt act de mare valoare, este scris de cunoscutul cronicar şi artist plastic Dionisie Eclesiarhul în anul 1815, an când a avut loc sfinţirea bisericii. Cel mai nepreţuit odor adăpostit de Biserica „Postelnicu-Fir” rămâne însă mâna Sfântului Ioan cel Milostiv, îmbrăcată în argint la anul 1793, aşezată la loc de închinare într-un frumos baldachin.
Biserica „Sfântul Mina”, în decursul vremii
Biserica cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Mina” şi „Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicată în anul 1731. De-a lungul timpului, biserica s-a degradat, încât în anul 1863 au avut loc ample lucrări de reparaţii şi consolidări. Spre mijlocul secolului XX, între anii 1940 și 1944, a fost supusă din nou restaurărilor pentru a-i reda forma iniţială. Lucrările s-au făcut din iniţiativa şi prin stăruinţa pr. prof. Ion Popescu-Ceauşanu, parohul bisericii, şi Petre Bogdănescu, epitrop, cu ajutorul inginerului Ion Bujoi, strănepot al ctitorului Pătru Boje, al generalului de corp de armată Constantin Vasiliu şi al lui Nicu Sibicianu. Numele ctitorilor Bisericii „Sfântul Mina” sunt scrise, cu litere chirilice, deasupra uşii de la intrare, după cum urmează: „jupân Pătru Boje, feciorul lui jupân Tudor Boje şi jupân Bălaş Căpitan, fiul lui Dumitru de la Ţaringrad”. Locaşul deţine părticele din moaştele Sfântului Mare Mucenic Mina. Biserica are formă de cruce, 25 m lungime şi 7 m lăţime. Ca material de construcţie a fost folosită cărămida şi este acoperită cu tablă. Pictura a fost executată în frescă, după restaurarea din 1944, de către pictorii P. Lişteavă şi Gheorghe Lişteveanu.
