În perioada 30 mai -1 iunie Facultatea de Teologie din Craiova a găzduit lucrările celei de a VI-a ediţii a Conferinţei Internaţionale „Politică. Diplomaţie. Cultură”. Evenimentul a integrat cea de a XI-a ediţie a Simpozionului naţional „Constantin Noica”, cu tema „Raţiune şi credinţă la Constantin Noica şi în şcoala lui Nae Ionescu”.
În perioada 30 mai -1 iunie Facultatea de Teologie din Craiova a găzduit lucrările celei de a VI-a ediţii a Conferinţei Internaţionale „Politică. Diplomaţie. Cultură”. Evenimentul a integrat cea de a XI-a ediţie a Simpozionului Naţional „Constantin Noica”, cu tema „Raţiune şi credinţă la Constantin Noica şi în şcoala lui Nae Ionescu”.
Facultatea de Teologie din Craiova, alături de Academia Română şi Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova au organizat săptămâna trecută unul dintre cele mai de seamă evenimente cultural-academice din Cetatea Băniei. Manifestare de amploare, la care au luat parte peste 100 de invitaţi, activitatea a fost deschisă joi, 30 mai, în Aula „Mitropolit Nestor Vornicescu” a Facultăţii de Teologie, str. Brestei nr. 24. Au luat cuvântul dr. Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene, d-ra Alina Bica, vicepreşedinta Consiliului Judeţean Dolj, şi pr. conf. dr. Nicolae Răzvan Stan, decanul Facultăţii de Teologie din Craiova.
„Raţiune şi credinţă: perspective pentru un dialog creştin”
Din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu a fost transmis mesajul de binecuvântare cu titlul „Raţiune şi credinţă: perspective pentru un dialog creştin”. „Ne găsim şi anul acesta împreună în bucuria unei frumoase lucrări academice, dedicată în primul rând dialogului dintre „Politică, Diplomaţie şi Cultură”. Activitate cu bogate interferenţe disciplinare, conferinţa internaţională organizată de Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, în colaborare cu cele mai importante instituţii de cultură din Cetate, reflectă în primul rând viaţa culturală a oraşului nostru. Cuprinsă într-o dinamică perpetuă şi concentrată totdeauna spre nevoia de bine şi de Adevăr, această căutare solemnă a sufletului nobil şi însetat de cunoaştere poate fi definită cel mai bine sub raport duhovnicesc. De aceea, Facultatea de Teologie din Craiova a subscris de fiecare dată acestei frumoase colaborări, participând aproape nelipsit la viaţa culturală a Băniei prin problematizări complexe, soluţii şi răspunsuri ortodoxe, desprinse din graiurile Sfintei Scripturi, ale Sfinţilor Părinţi, din experienţa vie a Bisericii. Cu acest prilej suntem bucuroşi să primim această împărtăşire de gând şi de cuvânt şi, pe parcursul celor două zile de dezbateri să luăm parte la lucrările Conferinţei Internaţionale „Politics. Diplomacy. Culture”.
Acest ansamblu de valori practice şi duhovniceşti, rezultate din predispoziţia spre cultură, a fost preluat şi încreştinat de Biserică. Şi dacă „Scriptura nu vorbeşte despre cultură, ne vorbeşte la tot pasul despre îmbunătăţirea, înălţarea, purificarea şi desăvârşirea omului. În Predica de pe munte, Mântuitorul numeşte pe creştini «lumina lumii», şi îndeamnă să se nobileze, să fie desăvârşiţi, ca Dumnezeu (Mt. 5, 48). După Evanghelie, vrednicia omului se cunoaşte după faptele sale bune, ca pomul după roade. «Omul bun din vistieria cea bună a inimii scoate cele bune, şi omul cel rău din vistieria cea rea a inimii socate cele rele». Cultura e trezirea, dezvoltarea şi arătarea în afară a comorilor bune de gândire şi simţire, care se află acumulate în vistieria inimii, de unde se cer dezrobite; e rodul darurilor cereşti, pe care ni le inspiră şi ni le împlineşte Duhul Sfânt” (Lc. 6, 44-45).
Fiecare epocă culturală este însoţită de specificul ei social, ştiinţific şi, nu în cele din urmă, bisericesc. Dacă, de pildă, antichitatea susţinea de iure existenţa sclaviei, societatea modernă sau contemporană susţine cu tărie drepturile omului. Pe de altă parte, din punct de vedere ştiinţific, se poate identifica foarte uşor progresul de la concepţiile mecaniciste despre lume, ce caracterizau în speţă epoca modernă, la perspectiva cuantică, dezvoltată cu precădere în contemporaneitate. În toate aceste împrejurări, „datoria teologiei este de a lua în consideraţie neîncetat mediul cultural al unei epoci, ca să poată înrădăcina Adevărul revelat în mentalitatea omului contemporan” (pr. prof. Dumitru Popescu, „Ortodoxie şi contemporaneitate“, p. 6). În fapt, putem vorbi aici despre potenţarea dinamică şi apologetică a Tradiţiei Bisericii lui Hristos în contextul multiculturalităţii contemporane, laolaltă cu moştenirea ei (politică, ştiinţă, tehnică, ecologie etc.). Scopul principal rămâne totdeauna transfigurarea omului şi a creaţiei în Hristos şi Biserică, prin lucrarea Sfântului Duh... În contextul Conferinţei Internaţionale „Politics. Diplomacy. Culture”, Facultatea de Teologie din Craiova, în colaborare Academia Română, cu sprijinul nemijlocit al Bibliotecii Judeţene, organizează lucrările celei de a XI-a ediţii a Simpozionului „Constantin Noica”, pe tema „Raţiune şi credinţă la Constantin Noica şi în şcoala lui Nae Ionescu”. Evocând această mare personalitate şi spirit creştin alături de cei mai de seamă specialişti în domeniu, facem încă o dată dovada că teologia este întotdeauna deschisă spre dialog. De aceea, Mântuitorul nostru ne îndeamnă cu putere: „Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide” (Mt. 7, 7).
Invitaţi de seamă
Simpozionul dedicat filosofiei lui Constantin Noica s-a bucurat de o prezenţă remarcabilă pe plan academic, fiind prezentate prelegeri de academicienii Alexandru Surdu şi Alexandru Boboc, de reputaţi profesori şi cercetători în domeniul filosofiei, precum şi de profesorii de la Facultatea de Teologie din Craiova.
În pima sesiune de comunicări au luat cuvântul: pr. conf. univ. Nicolae Răzvan Stan, „Structura psiho-somatică a persoanei umane în gândirea Părintelui Dumitru Stăniloae”; pr. prof. univ. Ion Popescu, „Cioran și Țuțea despre condiția umană”; pr. conf. univ. Picu Ocoleanu, „Reflecții filosofice și Zeitgeist pietist. Relațiile lui Nae Ionescu și Constantin Noica cu Mișcarea Legionară”; pr. conf. univ. Adrian Boldișor, „Actualitatea lui Mircea Eliade”; pr. conf. univ. Marin Cojoc, „Credință, rațiune și suferință creștină la Constantin Noica”; conf. univ. Gabriela Rusu-Păsărin, „Constantin Noica sau despre «bucuriile simple» și singurătățile interactive radiofonic”; pr. lect. Ioniță Apostolache, „Teologie și filosofie în Școala lui Nae Ionescu”; lect. univ. Ana Ocoleanu, „Ideea de natalitate la Alice Voinescu şi Hannah Arendt”; Ileana Boldișor, „Pagini din presa religioasă interbelică”.
A doua zi, vineri, 31 mai, prima sesiune de comunicări a fost deschisă de academicienii Alexandru Surdu şi Alexandru Boboc, cu prelegerile: „Logică și religie în viziunea lui Nae Ionescu” și „Mircea Eliade şi Rațiune și credință la Kant”. Au mai luat cuvântul: conf. univ. Bogdan-Vasile Danciu, Andra Luisa Preda, „Determinante culturale ale atitudinilor”; Dragoș Popescu, „Sistemul Devenirii întru ființă și matematica contemporană”; prof. univ. Ion Dur, „Horia Stamatu despre Mircea Vulcănescu și generația lui”; prof. univ. Ionel Bușe, „Filosofia lui Nae Ionescu și subversiunea nicasiană”; Mihai Vinereanu, „Rostirea românească prin prisma vechimii și originii limbii române”; Marin Diaconu, „Colaborarea lui Noica la «Glasul Patriei» și «Tribuna României»”; prof. univ. Nicolae Georgescu, „Credința ca «salt în absolut» la Mircea Eliade”; Ion Militaru, „Religia în limitele rațiunii românești”; Marius Finca, „Elemente de teozofie getică la Nae Ionescu”; prof. Ion Filipciuc, „Structură pentadică în descântecul din Bucovina” etc.
