Conferinţă teologică la Craiova

Facultatea de Teologie din Craiova a primit săptămâna aceasta vizita profesorilor Jacob Tekeparambil, direc­torul Institutului Ecumenic de Cercetare „Sfântul Efrem” din Kottayam, India, şi Abdo Badwi, directorul Secţiei de Artă Sacră din cadrul Universităţii maronite „Sfântul Duh” din Kaslic, Liban. Cei doi oaspeţi au conferenţiat luni, 26 martie, la noul sediu al facultăţii, din str. Brestei nr. 24.

Pe parcursul celor patru zile de şedere în Cetatea Băniei, cei doi profesori orientali au ţinut mai multe conferinţe despre arta şi teologia siriacă. Prima dintre ele a avut loc duminică, 25 martie, la Seminarul Teologic „Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova. Cea de a doua zi a început cu o vizită la Centrul eparhial, unde au fost primiţi de Înaltprea­sfinţitul Părinte Mitropolit Irineu. De la orele 12:00, a urmat întâlnirea cu profesorii şi studenţii Facultăţii de Teologie din Craiova. În Aula „Mitropolit Nestor Vornicescu” din cadrul noului Centru al Facultăţii de Teologie din Cra­iova, cei doi invitaţi au susţinut două prelegeri despre specificul tradiţiei şi teologiei orientale şi despre strânsele legături şi con­fluenţe din spaţiul siro-oriental.

„Anul liturgic siriac oglindit în sfintele icoane”

Prima intervenţie a aparţinut profesorului Abdo Badwi, ieromo­nah maronit, reprezentant al Universităţii maronite „Sfântul Duh” din Kaslic, Liban, care a prezentat tema „Anul liturgic siriac oglindit în sfintele icoane”. Părintele profesor a evidenţiat din­tru început principalele coordonate ale artei siro-maronite şi importanţa reconfirmării valorilor tradiţionale. Evocând mai întâi etapele novatoare, influenţele şi stadiul de cercetare din domeniul artistic, prof. Abdo Badwi şi-a centrat prezentarea pe propriile preo­cupări şi realizări ale cercetării academice pe care a întreprins-o până în prezent, în vederea pro­movării specificului tradiţional din arta siro-maronită. „Biserica Ma­ronită face parte efectiv din tra­diţia siriacă, de aceea trebuie să promoveze şi să dezvolte moşte­nirea pe care a primit-o încă din primele veacuri. Coordonatele cercetării noastre se bazează pe vechile documente siriace, în majoritate colecţii miniaturale, adă­postite în diverse biblioteci din Occident sau Orient. De aici am pornit pentru a realiza o structură a anului liturgic din tradiţia si­riacă, a cărei importanţă o socotim mai mult din punct de vedere catehetic şi educativ, decât cronologic”, a spus pr. prof. Abdo Badwi. Prezentarea făcută de părintele profesor a conţinut numeroase exemplificări practice, icoanele praznicale de tradiţie siriacă fiind prezentate celor prezenţi cu ajutorul videoproiectorului.

„Omilia în versuri despre Rugăciunea Domnească a lui Iacob de Sarug”

Pr. prof. dr. Jacob Tekeparambil, directorul SEERI din Kottayam, a vorbit despre „Omilia în versuri despre Rugăciunea Dom­nească a lui Iacob de Sarug”. Intervenţia părintelui profesor a fost precedată de o generoasă prezentare istorică a bisericii şi co­munităţilor siriace din India. „Creştinismul din India este unul de tradiţie siriacă, primit în mod direct de la Sfântul Apostol Toma, care a fost martirizat aici. Limba siriacă o moştenim însă de la creştinii sirieni, care s-au stabilit în India din cauza persecuţiilor persane. Aceştia au adus cu ei o batie de mare preţ pe care o păstrăm şi astăzi în însemnările noastre şi chiar în limbajul liturgic. Există numeroase inscripţii bise­riceşti şi documente vechi care atestă ne­gre­şit această aparte­nenţă teo­logică şi culturală. Limba siriacă a fost limba pe care au folosit-o strămoşii noştri pentru a se ruga şi pentru a aduce mulţu­mire lui Dumnezeu şi suntem foarte mândri de asta”, a spus pr. prof. Jacob Tekeparambil, directorul SEERI. Cu prilejul prezenţei în Arhiepiscopia Craiovei, cei doi invitaţi au vizitat, de asemenea, mănăs­tirile Jitianu, Lainici şi Tismana, precum şi bisericile craiovene Obedeanu şi „Sfinţii Împă­raţi”- Cra­ioviţa.