Episcopia Severinului şi Strehaiei

Episcopia Severinului şi Strehaiei este foarte tânără. Ea a fost reînfiinţată în 2003, la propunerea Mitropolitului Olteniei de atunci, Înaltprea­sfinţitul Părinte Teofan, după 600 de ani, şi are jurisdicţie canonică asupra tuturor unităţilor bisericeşti din Me­hedinţi, respectiv 5 pro­­to­popiate, 200 de parohii, 148 filii, 11 mănăstiri. Ea este organizată în şapte sectoare, respectiv administrativ-bise­ricesc, economic, cultural, învăţământ şi tineret, cer­ce­ta­re-dezvoltare, social şi media.

La 11 februarie 2004 a fost ales Episcop al Severinului şi Strehaiei Preasfinţitul Părinte Nicodim Nicolaescu, întronizat la 25 aprilie acelaşi an. A fost o alegere cu adevărat nimerită, pentru că vlădica este un om al locului, din comuna Godeanu, care a cunoscut rigorile vieţii încă de mic copil. Are comportamentul unui ţăran de munte, autentic, crescut în evlavie şi dragoste pentru semenii săi, îmbrăcat azi în straie bisericeşti. Îi lipsesc aroganţa, ipocrizia şi prin activitatea ca episcop aminteşte de harisma înalţilor ierarhi Teoctist şi Nestor Vornicescu. Proverbul „omul sfinţeşte locul” se potriveşte ca o mănuşă. Şi ca vorbele să aibă acoperire, voi concretiza câteva din acţiunile Episcopiei Severinului şi Strehaiei, care să dovedească şi implicarea acestei eparhii în viaţa comunităţii mehedinţene, în special din punct de vedere istoric, social şi cultural.

Activitatea academică şi editorială

În primul rând, impresionează ţinuta academică a Simpozionului internaţional „Mehedinţi - istorie, cultură şi spiritualitate”. Structurat în mai multe secţii („Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor”, „Vlahii în istorie”, „380 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Matei Basarab”, „Alte teme de cultură”), Simpozionul „Mehedinţi - istorie, cultură şi spiritualitate” adună laolaltă, an de an, înalţi ierarhi, teologi, cercetători ştiinţifici din cadrul Academiei Române, profesori universitari etc. De menţionat faptul, deloc minor, că toate comunicările prezentate până acum au fost tipărite în volume masive, de sute de pagini. Tot în cadrul evenimentului s-au lansat importante cărţi: „Ortodocşi şi greco-catolici în Transilvania (1867-1916). Convergenţe şi divergenţe”, de Macarie Drăgoi; „Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în Evul Mediu”, de Sorin Sipos; „Identitate, cultură şi tradiţii comune în spaţiul transfrontalier România-Serbia”, un volum editat de episcopia gazdă şi Asociaţia Ariadnae Filum din Serbia. De altfel, la baza acestei cărţi au stat comunicările susţinute în cadrul unui simpozion, desfăşurat atât în Drobeta-Turnu Severin, cât şi în Timocul sârbesc. Prezenţa protopopului timocean Boian Alexandrovici la aceste manifestări este o dovadă peremptorie de colaborare frăţească, în spirit creştin a celor două eparhii despărţite doar geografic de bătrânul Danubius. Excursiile tematice şi documentare organizate de Preasfinţitul Părinte Nicodim au definit o atmosferă ştiinţifică şi familiară deopotrivă.
Este remarcabilă pentru o tânără episcopie (dar destul de săracă financiar) activitatea editorială (cu care nu se pot mândri, din păcate, multe alte instituţii cu specific universitar) a Editurii „Didahia Severin”. Pe lângă titlurile sus-amintite, editura episcopală a mai tipărit: „Heru­vico-Chinonicar”, translitare şi diortosire după Anton Pann de M. Corcodel, Adrian Olarean, Cătălin Ţăruş, Iulian Puiu Lupan şi Cătălin Cernătescu; „Cântece de stea din Mehedinţi şi Cântări la Taina Sfântului Maslu”, de arhid. Adrian Maziliţa; „Paraclisul Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României, şi Paraclisul Sfântului Cuvios Nicodim, ocrotitorul Olteniei”, de Mihai Corcodel. Pe lângă aceste cărţi, Editura „Didahia Severin” a editat, sub îndrumarea părintească a Preasfinţitului Părinte Nicodim, revistele „Didahia”, „Didahia pentru copii şi părinţi” sau „Glasul parohiei”.

Patrimoniul bisericesc

Patrimoniul religios cultural este valorificat şi promovat în colaborare cu Universitatea din Presov (Slovacia), Muzeul „Regiunii Porţilor de Fier”, Universitatea din Vest (Timişoara), SC Cons Art Craiova, Muzeul de Artă din localitate, prin organizarea a două muzee („Pamfil Şeicaru” al Mănăstirii „Sfânta Ana” şi Muzeul parohial Eşelniţa) şi două colecţii (de carte veche, la episcopie, şi de icoane la Mănăstirea Strehaiei), a fotoexpoziţiilor: „Biserici din Episcopia Severinului şi Strehaiei, Fotografii de altădată, Elemente culturale comune România-Serbia”.

În cadrul proiectului „Identitate, cultură şi tradiţii comune în spaţiul transfrontalier Ro­mâ­nia-Ser­bia”, iniţiat de Episcopia Severinului şi Strehaiei, în parteneriat cu Asociaţia Ariadnae Filum din Serbia, în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, s-au desfăşurat: simpozionul şi expoziţia de fotografii „Moştenirea culturală - formă supremă a identităţii naţionale”, un album fotografic şi un film video cu aceeaşi temă (în limbile română, sârbă, engleză). Episcopia mehedinţeană are un post de radio „Lumina”, care emite 24 din 24 ore, şi o emisiune duminicală la un post local TV. Râvna şi bunele intenţii ale conducerii episcopiei i-au determinat pe credincioşii mehedinţeni să doneze cărţi pentru constituirea bibliotecii episcopale. Au răspuns, astfel, apelului cultural: prof. P. Cerbulescu (1.800 vol.), pr. Sever Negrescu (250 vol.), prof. Tudor Nedelcea (420 vol.), ing. C. Nicoară (330 vol.), scriitoarea Ileana Roman (100 vol.), drd. Liliana Văcariu (200 vol.).

Proiecte muzicale, culturale şi artistice

În 2005 a luat fiinţă Corul „Kinonia” (30 de preoţi, conduşi de A. Maziliţa), care abordează un repertoriu variat: creaţii corale religioase, populare şi patriotice, cântece vechi din Mehedinţi, iar un alt cor, „Izvoraşul”, format tot din preoţi, este prezent la toate manifestările culturale organizate de instituţiile de cultură din Drobeta-Turnu Severin. Anul trecut, episcopia a câştigat cu filmul „Departe de lume, aproape de veşnicie” Premiul de excelenţă al Festivalului-concurs naţional, premii obţinute şi la alte concursuri şcolare pe teme religioase (de oratorie „Sfântul Ioan Gură de Aur”, „Cultură şi spiritualitate românească”, „Ucenicii credinţei”). Graţie îndrumării preoţilor şi profesorilor de religie, copiii şi tinerii severineni au participat la diverse emisiuni radiofonice, la şcolile de vară de la Eşelniţa (organizate de pr. Sever Negrescu), Zegaia (pr. N. Drăghici). Asociaţia „Anastasia”, organizaţie creştin-ortodoxă, nonguvernamentală, filantropică, a promovat valorile culturale şi creştine în comunităţile teritoriale prin servicii sociale, medicale, culturale, educaţionale, economice şi de mediu. Tot în plan social-filantropic, atenţia Centrului eparhial a fost îndreptată către persoanele defavorizate (copii, bătrâni, persoane cu nevoi speciale) şi, în special, pentru cei cu deficienţe de vedere, pentru care episcopia a editat un calendar în scriere Braille, revista „Raze de lumină” şi un material cu „Rânduiala Sfintei Împărtăşanii”. Episcopie tânără, cu o echipă tânără, cu preoţi remarcaţi şi în alte domenii de activitate: pr. Al. Stăn­cu­lescu-Bârda în istorie, iar preoţii N. Jinga şi Sever Negrescu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor şi figurează în celebrul „Dicţionar General al Literaturii Române”, elaborat de Academia Română, dicţionar iniţiat şi coordonat de acad. Eugen Simion. Pe alţi tineri preoţi, ierarhul locului îi trimite la studii superioare sau doctorat, îi sprijină nu numai moral şi părinteşte, dar chiar şi material. Aşa se explică aprecierea deplină de care se bucură Episcopia Severinului şi Strehaiei în societatea mehedinţeană, în rândul autorităţilor şi al elitei local, al studenţilor craioveni (în cazul întâistătătorului local). „Unde-i turma, acolo-i şi păstorul”, sintagma folosită de Mitropolitul Sofronie Miclescu în timpul Unirii Principatelor, este pe deplin valabilă atât pentru Preasfinţitul Părinte Nicodim, cât şi pentru toţi slujitorii bisericilor şi celor 12 mănăstiri (Vodiţa, Topolniţa, „Sfânta Ana” - Or­şova, Gura Motrului, Stre­haia, Mraconia, Cerneţi, Baia de Aramă, Jiana, Coşustea-Crivelnic, Godeanu, Cârjei) din acest colţ de ţară.