„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în toate zilele și să-Mi urmeze Mie; căci cine va voi să-și scape viața o va pierde; iar cine-și va pierde viața pentru Mine, acela o va mântui. Căci ce folosește omului dacă va câștiga lumea toată, iar pe sine se va pierde sau se va păgubi? Căci de cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina de el și Fiul Omului când va veni întru slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. Cu adevărat însă vă spun vouă: Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Hramul Catedralei Mitropolitane din Craiova
Catedrala Mitropolitană din Cetatea Băniei şi-a serbat la începutul acestei săptămâni ocrotitorul. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a fost prăznuit de mii de credincioşi în contextul „Zilelor spirituale ale oraşului Craiova“.
Ca în fiecare an, în această perioadă paşii credincioşilor craioveni s-au îndreptat spre Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, care şi-a serbat ocrotitorul. Pregătirile pentru marele praznic al oraşului au început de duminică, 25 octombrie, atunci când sute de torţe şi lumânări s-au aprins, vestind pe străzile cetăţii bucuria prăznuirii Marelui Mucenic. Astfel, după slujba Vecerniei unite cu Litia, soborul arhiereilor, preoţilor şi diaconilor slujitori, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, au purtat în procesiune racla cu moaştele Sfinţilor Serghie, Vah, Tatiana şi Nifon. Traseul urmat a fost: Catedrala „Sfântul Dumitru” - Biserica „Sfântul Gheorghe”-Vechi - Universitate - Primărie - Biserica „Sfântul Ilie” - Catedrală. În izul cântărilor bizantine, credincioşii au dus mesajul sfânt în întreaga urbe, vestind faptele de biruinţă ale credinţei şi jertfelniciei Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, ocrotitorul Catedralei Mitropolitane şi al cetăţii.
Sfântă Liturghie arhierească
În cea de a doua zi a marelui praznic, la primele ore ale dimineţii, clopotele sfântului locaş au început să bată, anunţând sosirea celor şapte arhierei slujitori: IPS Părinte Mitropolit Irineu, IPS Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Centrale şi Meridionale, IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, PS Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, şi PS Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. Înveşmântarea în odăjdiile liturgice s-a făcut după tradiţie, în Casa Băniei, locaţie aşezată în vecinătatea Catedralei Mitropolitane. De aici, cinstitul sobor de arhierei, preoţi şi diaconi s-a îndreptat către esplanada din faţa sfântului locaş, unde au fost aşezate spre închinare de cu seara moaştelor Sfinţilor Serghie, Vah, Tatiana şi Nifon. A urmat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, în cadrul căreia diaconul Cristian Bogdan Fântână a fost ridicat la rangul de arhidiacon. De asemenea, IPS Părinte Mitropolit Irineu a acordat mai multe gramate arhiereşti de mulţumire personalităţilor oltene care au sprijinit ora de religie în procesul de depunere a adeziunilor scrise de anul trecut. În acest sens, au fost evidențiaţi actorii Nataşa Rabb şi Ilie Gheorghe, rapsodul Tudor Gheorghe, antrenorul Sorin Cârţu şi profesorul Georgică Bercea.
„Valorile ortodoxe reprezintă identitatea, spiritul şi cultura noastră strămoşească”
În cuvântul de binecuvântare, rostit la finele slujbei, IPS Părinte Irineu a vorbit despre faptele, viaţa şi dăruirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, ocrotitorul Catedralei chiriarhale şi al oraşului Craiova. „Sfântul Dimitrie ne reuneşte în fiecare an în catedrala noastră mitropolitană şi în oraşul Craiova, ambele fiind ocrotite de acesta dintru începuturi. Este purtătorul sfinţeniei lui Dumnezeu prin viaţa sa şi prin sfârşitul său martiric. Înainte de a ajunge mucenic al Mântuitorului Hristos, să pătimească şi să fie asemenea Celui pe Care L-a iubit şi L-a slujit cu tot devotamentul, Sfântul Dimitrie a avut o viaţă ireproşabilă, un comportament credincios şi creştinesc, lăudat de contemporanii săi şi invidiat de mulţi care i-au dorit sfârşitul mucenicesc. A vieţuit în părţile sud-dunărene, născându-se într-o familie de oameni credincioşi. De mic a fost dăruit să slujească la oaste, ajungând foarte repede la demnitatea de general. Astfel, s-a evidenţiat în războaiele împotriva barbarilor, ajungând să fie evidenţiat de împărat, care l-a pus guvernator la Tesalonic. Aici sfântul, pe lângă învăţăturile şi demnitatea sa cetăţenească şi laică, nu a încetat să-şi înveţe supuşii să fie credincioşi Evangheliei şi învăţăturii Mântuitorului Hristos. Pentru aceasta, cei care nu-l iubeau l-au denunţat împăratului şi acesta l-a îndemnat, în semn de devotament, să aducă jertfe zeilor. În această încercare, Sfântul Dimitrie s-a arătat slujitor al Mântuitorului Hristos şi în felul acesta şi-a dat mucenicescul sfârşit”, a spus IPS Părinte Irineu. În continuarea cuvântului de învăţătură, Mitropolitul Olteniei a arătat că legătura dintre sfinţi şi credincioşi în Biserica Ortodoxă nu reprezintă numai „o tradiţie pe care noi o avem stabilită în gândirea noastră, ci o permanentizare a valorilor noaştre creştine, care dăinuiesc din generaţie în generaţie, până la sfârşitul veacurilor. Pe Sfântul Dimitrie îl avem aşadar ca pe o persoană prezentă şi lucrătoare în viaţa noastră. De aceea, noi ştim că, dincolo de vremelnicia lumii, este calea credinţei şi locul de întâlnire a omului cu Dumnezeu. Iată, prin urmare, cât de importante sunt valorile noastre creştin-ortodoxe. Ele trebuie păstrate ca pe nişte comori de mare preţ, întrucât reprezintă identitatea, spiritul şi cultura noastră strămoşească”, a conchis IPS Irineu.
Catedrala Mitropolitană, scurt istoric
Construită în stil bizantin, Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dimitrie” este una dintre cele mai frumoase biserici ale oraşului Craiova. Păreri neconfirmate documentar plasează existenţa ei în vremea fraţilor Petru şi Asan (secolul al XII-lea - 1185), a lui Ioan al Cumanilor (1230) sau chiar în timpul marelui domnitor Mircea cel Bătrân. Având în vedere că i se mai zice şi „Băneasa”, epitet folosit târziu (secolele XVIII-XIX), s-a crezut că, de fapt, ctitorii ei trebuie să fi fost boierii Craioveşti, bani ai Olteniei. A făcut parte din sistemul de apărare al oraşului Craiova. S-a numit „Domnească” pentru că din neamul Craioveştilor, ctitorii ei, s-au tras câţiva domni ai Ţării Româneşti: Neagoe Basarab (1512-1521), Matei Basarab (1633-1654) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714). După părerea marelui istoric Nicolae Iorga, pe lângă Biserica „Sfântul Dumitru” din Craiova a funcţionat cea mai veche şcoală de preoţi şi dascăli din Oltenia. Din anul 1939, Biserica „Sfântul Dumitru” din Craiova devine Catedrala Mitropolitană a Olteniei.