Hramul sfintei Mănăstiri Hurezi

Astăzi, în ziua prăznuirii Sfinților Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache, Mănăstirea Hurezi se îmbracă în haine de sărbătoare. Cu acest prilej, se va sfinți și așeza în biserica mare a mănăstirii noua raclă din argint aurit în care a fost așezată o părticică din moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, dăruită în anul 2014 de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Sfânta Liturghie va începe la ora 9:00, iar soborul de șapte arhierei, mai mulți preoți și diaconi va fi condus de către Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei.

Sfinții Martiri Brâncoveni sunt ocrotitorii sfintei Mănăstiri Hurezi, întrucât aceasta a fost cea mai mare și mai iubită ctitorie a voievodului martir și, în același timp, locul pe care domnitorul și l-a ales de îngropare. Mormântul său, însă, amenajat în pronaosul bisericii mari, a rămas gol, întrucât cinstitul său trup, obținut de doamna Maria Brâncoveanu cu mari eforturi din mâinile păgânilor, a fost înmormântat în taină în Biserica „Sfântul Gheor­ghe“-Nou din București, o altă ctitorie a sa. Sfânta Mănăstire Hurezi, înconjurată simetric de patru schituri brâncovenești, este împodobită cu o biserică de o frumusețe unică, lungă de 32 de metri şi înaltă de 14 metri, ridicată de către Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Biserica avea menirea să devină necropola familiei Brâncoveanu. În interiorul bisericii, pe lângă inestimabilul iconostas sculptat în lemn, se află scaunul domnesc, strănile şi un policandru bogat ornamentat, toate din vremea ctitorului. Pronaosul lărgit amin­tește de rostul inițial al bisericii, anume de a fi necropolă domnească. (Biroul de presă al ­Arhiepiscopiei Râmnicului)