Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Oltenia Târgul Meșterilor Populari din Bănie

Târgul Meșterilor Populari din Bănie

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Oltenia
Un articol de: Gabriela Firu - 31 Octombrie 2016

Muzeul Olteniei, Secţia de Etnografie - „Casa Băniei”, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Dolj şi în parteneriat cu Consiliul Local și Primăria Municipiului Craiova, a organizat săptămâna trecută, în Piața Mihai Viteazul, cea de-a XXXIX-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari. Manifestarea culturală a oferit vizitatorilor posibilitatea de a regăsi frumuseţea obiectelor unui patrimoniu ţărănesc excepţional şi mărturia gestului firesc şi sacru de reîntoarcere la meşteşug.

Considerat de specialiştii etnografi din ţară drept un regal de tradiţii şi obiceiuri populare, Târgul Meşterilor Populari din Bănie a reunit, în acest an, peste 140 de olari, cioplitori în lemn, cojocari, ţesătoare, pielari, iconari, fierari, cofetari şi nu numai, din peste 30 de centre meşteşugăreşti active din ţară (Maramureş, Cluj, Harghita, Odorheiu Secuiesc, Braşov, Vâlcea, Argeş, Mehedinţi, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Prahova, Suceava, Sălaj etc.), într-o manifestare culturală de excepţie a Craiovei, ce implică deopotrivă responsabilitate ştiinţifică şi valorică în scopul transmiterii expresiilor meşteşugăreşti tradiţionale, autentice, în cadrul comunităţii locale. Deschiderea oficială a celei de-a XXXIX-a ediţii a avut loc în Piaţa Mihai Viteazul, iar expoziţia cu vânzare în aer liber şi demonstraţiile meşterilor populari au putut fi vizitate şi admirate zilnic, până duminică, între orele 9:00 şi 19:00. A fost expusă spre vânzare o gamă diversificată de artefacte ale artei şi creaţiei populare, de la costume populare la ceramică, obiecte casnice, textile, împletituri, ouă încondeiate, icoane pe lemn şi sticlă, scoarţe şi cergi ţărăneşti, piese de port, împletituri din pănuşe, coşuri de nuiele, mobilier, obiecte din metal şi materiale preţioase, produse alimentare tradiţionale din zona Sibiului, Harghitei, Covasnei. De asemenea, au fost prezenţi apicultori din Caraș-Severin, Hunedoara, Cluj, Argeş şi Vâlcea, cu produse specifice, cofetari cu bunatăţi tradiţionale, cozonaci, plăcintă, ciocolată, turtă dulce, halva, magiun, zacuscă, gem şi diferite dulceţuri. Au fost invitaţi şi producători de uleiuri comestibile tradiţionale din floarea-soarelui, seminţe de dovleac, seminţe de struguri, precum şi producători de sucuri naturale.

Ateliere de demonstrații meșteșugărești

Alături de vestitele ţesătoare din Săpânţa-Maramureş, Măldărăşti-Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi au stat lucrătoarele atelierelor de ţesut din Bechet şi Argetoaia, din judeţul Dolj, pentru a valida încă o dată frumuseţea cromatică şi simbolică a costumelor populare româneşti din întreaga ţară - fie că provin din zona Olteniei, Transilvaniei sau Moldovei. Ceramica din Oltenia, precum cele de la Horezu, Oboga şi Lungeşti, a fost completată cu albastrul inconfundabil regăsit pe ceramica din Harghita, Maramureş, toate într-un cadru expoziţional de excepţie. Craiovenii au fost aşteptaţi nu numai la expoziţia cu vânzare, ci şi la atelierele de demonstraţii meşteşugăreşti, organizatorii amenajând corturi speciale pentru a ne proiecta într-un timp al comunităţii ţărăneşti, arhaic, în care meşteşugarii au pictat icoane pe sticlă şi lemn, au învârtit roata olarului pentru a făuri vase de lut, au cioplit în lemn obiecte sacre sau casnice, au topit metale pentru a realiza produse artizanale. Ca în fiecare an, Muzeul Olteniei, Consiliul Judeţean Dolj şi Primăria Municipiului Craiova au răsplătit meritele deosebite ale meşteşugarilor în conservarea şi perpetuarea tradiţiei, calitatea şi valoarea creaţiei.

Pentru festivitatea de premiere, selecţia meşterilor a fost riguros analizată de către un juriu specializat, prezidat de dr. Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei. Din acest juriu au făcut parte: dr. Cornel Bălosu, şeful Secţiei de Etnografie, conf. univ. dr. Carmen Banţa, etnolog în cadrul Facultăţii de Litere din Craiova, dr. Roxana Deca, dr. Irinel Cănureci, Alina Bălan şi Loredana Durău - muzeografi la Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei. Au fost acordate opt premii, pe două secţiuni: „Adulţi” şi „Copii şi tineret”, dintre care menţionăm „Trofeul Târgului”, oferit de Consiliul Judeţean Dolj și Muzeul Olteniei, şi Premiul „Cetatea Băniei”, acordat din partea Primăriei Municipiului Craiova.