Trei locaşuri de închinare monument istoric din Cetatea Băniei, în proces de restaurare

Mai multe biserici-monument istoric din Arhiepiscopia Craiovei au intrat de curând într-un amplu proces de consolidare, restaurare şi înfrumuseţare. Între acestea se numără Ansamblul Monahal (Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, corpurile de chilii şi dependinţele) de la Jitianu, Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”-Ungureni şi Biserica „Toţi Sfinţii”-Hagi Enuşi, ambele din Craiova. Lucrările sunt susţinute prin finanţare europeană şi cuprind întreaga structură a sfintelor locaşuri de închinare, de la restaurarea picturii la consolidare şi înfrumuseţare. Întregul demers se desfăşoară cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a IPS Părinte Mitropolit Irineu.

Cele trei locaşuri de închinare din Cetatea Băniei însumează un bogat tezaur de tradiţie, credinţă şi spiritualitate ortodoxă, fiind, de asemenea, între cele mai importante obiective istorice ale Olteniei. Mănăstirea Jitianu, de pildă, a adunat până astăzi peste şase secole de istorie şi tradiţie ortodoxă. Legenda spune că prima piatră aşezată la temelia sfântului locaş a fost pusă de domnitorul Mircea cel Bătrân, ca semn de mulţumire pentru biruinţa de la Rovine. Din alte surse reiese că cinstitul aşezământ ar fi fost temeluit în timpul boierilor Craioveşti (sec. XV-XVI), în scopul întregirii sistemului de fortificaţii care se consolidase în jurul Băniei.

Biserica „Sfântul Nicolae”-Ungureni din Craiova a fost ctitorită de fraţii Alexe şi Constantin Becheanu, între anii 1774 şi 1780, pe locul vechii bisericuţe din lemn. În timpul în care păstorea la Râmnic Sfântul Ierarh Calinic, biserica a fost restaurată şi înfrumuseţată „cu multe lucruri trebuincioase, prin ajutorul enoriaşilor şi al mai multor binefăcători, aflându-se dintre ctitori şi paharnicul Nicolae Kintescu”, potrivit pisaniei.

Nu în ultimul rând, Biserica „Toţi Sfinţii”-Hagi Enuşi este unul dintre puţinele locaşuri craiovene la care se mai păstrează vechea clopotniţă. Pe vechile ei cărţi de slujbă încă se mai pot descifra diverse fapte inedite din istoria Olteniei de odinioară, nume de preoţi sau călugări care au slujit cu vrednicie la Sfântul Altar sau numele daniilor făcute de vechii moşieri pentru iertarea păcatelor. În plină perioadă de ascensiune economică a Băniei, la hotarul din afara târgului, negustorii olteni puneau temelie în anul 1758 la o frumoasă bisericuţă din zid închinată Tuturor Sfinţilor. Din acea perioadă se mai păstrează o parte a pomelnicului clerical alcătuit de vestitul cronicar Dionisie Elesiarhul, document foarte relevant pentru vechimea bisericii. Se pare că la început Biserica „Toţi Sfinţii” din marginea ­Târgului Băniei a avut statutul de mănăstire, primii ei slujitori, menţionaţi în pomelnicul lui Dionisie, fiind ieromonahii ­Varlaam şi Rafail.