„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
418 ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia
La 418 ani de la intrarea voievodului Mihai Viteazul în cetatea Alba Iuliei, miercuri, 1 noiembrie, au avut loc mai multe manifestări, în faţa palatului în care acesta a locuit în prima jumătate a anului 1600 și în faţa statuii ecvestre a domnitorului, ridicată în anul 1968. După intonarea Imnului Național şi oficierea slujbei de Te-Deum, muzeograful Tudor Roşu, istoric în Cadrul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, a evocat personalitatea domnitorului, primul unificator al Ţărilor Române, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei. Au fost depuse coroane de flori din partea autorităţilor şi a altor organizaţii. Mihai Viteazul s-a proclamat „Domn din mila lui Dumnezeu al Ţării Româneşti şi al Ardealului” pe 1 noiembrie 1599, în Alba Iulia. Voievodul a organizat Cancelaria domnească, prin care a început să emită, pentru prima dată în Transilvania, acte oficiale în limba română, alături de cele în latină şi slavonă. A înființat la Alba Iulia una dintre cele mai importante instituţii culturale româneşti din Transilvania, Mitropolia Bălgradului şi a construit o catedrală mitropolitană, cu hramul „Sfânta Treime” şi clădirile aferente pentru sediul mitropoliei, demolate însă de autoritățile habsburgice în 1715. Voievodul a fost ucis de mercenari în tabăra de la Câmpia Turzii, pe 9 august 1601.