„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
70 de ani de la sfinţirea Catedralei din Orăştie
Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, alături de Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Orăștie, la împlinirea a 70 de ani de la sfințirea acesteia. Catedrala a fost ridicată între anii 1936-1943. Sfinţirea s-a făcut la 2 septembrie 1945, de către vrednicul de pomenire Mitropolit Nicolae Bălan, înconjurat de un sobor de 32 de preoţi.
IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a participat, alături de Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, la aniversare a 70 de ani de la sfinţirea Catedralei „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Orăștie. Catedrala Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, monument de referință în mijlocul cetății Paliei – Orăștie, a fost ridicată între anii 1936-1943 la inițiativa vrednicului de pomenire protopop Ioan Moța. La 3 septembrie 1945, în prezența a numeroase personalități politice și culturale ale vremii, Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului, a târnosit catedrala alături de un sobor de 38 de preoți și diaconi.
La 70 de ani de la târnosirea Catedralei din Orăștie, credincioșii comunității din această cetate hunedoreană s-au bucurat de prezența în mijlocul lor, la invitația Preasfințitului Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, a IPS Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. De asemenea, credincioşii au avut posibilitatea să se închine la moaştele Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, aduse de la Catedrala Mitropolitană din Sibiu. În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, IPS Părinte Mitropolit Laurenţiu le-a vorbit credincioșilor prezenți despre dimensiunea liturgică a târnosirii unei biserici, punând accent pe aspectul atemporal al misiunii și existenței Bisericii în lume. „Chiar dacă slujba târnosirii a avut loc acum 70 de ani, a precizat ierarhul, reiterarea acesteia astăzi ne pune în fața unui eveniment care, în biserică, primește cununa veșniciei, iar jertfa ctitorilor ei rămâne în memorialul liturgic și istoric al bisericii. De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu a vorbit despre necesitatea sfințirii locașului bisericesc, acesta devenind, la rândul său, spațiul în care oamenii se sfințesc și primesc harul lui Dumnezeu”. La sfârșitul Sfintei Liturghii, PS Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, a mulțumit atât IPS Mitropolit Laurenţiu, pentru bucuria de a sluji în mijlocul credincioșilor hunedoreni la sărbătoarea catedralei „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, cât și tuturor celor care au participat la acest eveniment important din viața comunității din Orăștie.
Unicat în arhitectura bisericească
Construcţia monumentalei biserici din centrul oraşului Orăştie a început în anul 1936. Lucrările au durat până în anul 1943, iar la contribuţia bănească a credincioşilor s-au adăugat ajutoare primite de la Societatea „Mica" din Brad, judeţul Hunedoara, Liceul „Aurel Vlaicu" din Orăştie, Regimentul Infanterie, însă cel mai însemnat sprijin a venit din partea „Băncii Ardelene" din Orăştie şi din partea Băncii Naţionale. Biserica este unicat în arhitectura bisericească, fiind o combinaţie de mai multe stiluri arhitectonice (romanic, gotic, bizantin). Este unică şi prin faptul că, spre deosebire de celelalte lăcaşuri de cult construite în stil predominant bizantin, are un singur turn (de factură gotică).
Biserica este construită după planurile arhitectului George Cristinel, lucrarea fiind realizată de Casa de Construcţii „Întreprinderile Tehnice Tiberiu Eremia" din Bucureşti. Piatra de temelie şi hrisovul comemorativ au fost aşezate în luna august a anului 1936. Materialele folosite au fost cărămida refractară de la Sântimbru, judeţul Alba şi beton armat, iar tencuiala este executată în terasit. Sfinţirea s-a făcut la 2 septembrie 1945 de către vrednicul de pomenire Mitropolit Nicolae Bălan, înconjurat de un sobor de 32 de preoţi.
De factură neobizantină, pictura a fost realizată în tehnică frescă, între anii 1940-1942 de pictorul Dimitrie Belisare din Bucureşti. Pictura din pridvor şi din pronaos a fost refăcută între anii 2000-2001 de Ioan Preduţ din Orăştie, tot în stil neobizantin.
Sculptorul Anghel Dima din Bucureşti a realizat iconostasul, candelabrul şi scaunele, între 1940–1942. Au fost executate în lemn de tei alb, nuc şi paltin, iar candelabrul este din lemn de tei alb şi fier forjat. Poleirea iconostasului şi a candelabrului cu şlagmetal s-a făcut de către poleitorul Dimitrie Rădulescu. Cele cinci clopote au fost turnate în bronz la Sibiu.