Ateliere de dezbateri la ITO 2018: „O onoare să fiu aici cu acești copii”

Participanții la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) Sibiu 2018 au avut posibilitatea vineri, 7 septembrie, în a doua zi a manifestării, să participe la atelierele pregătite de organizatori.

Peste 100 de voluntari facilitatori i-au provocat pe tineri la discuții pe patru teme pregătite pentru aceste ateliere: „Nevoia mea de Biserică - între reflex și realitate SAU Nevoia mea de Biserică - tânărul și dimensiunea spiritual”; „Updatarea / Actualizarea Bisericii: Biserica 4.0 SAU Biserica în era tehnologiei: Biserica 4.0”; „Nevoia de dezvoltare personală: Poate fi Biblia manual de dezvoltare personală? SAU Nevoia de autodezvoltare personală: Poate fi Biblia manual de dezvoltare personală? (manual de zbor)”; „Biserica - validarea fericirii / mântuirii”.

Atelierele au avut loc în săli de clasă din cinci unități de învățământ sibiene: Colegiul Național „Octavian Goga”, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Colegiul „Onisifor Ghibu”, Școala Gimnazială nr. 1 și Școala Gimnazială nr. 4.

„Esența acestei întâlniri: omul și sufletul”

Participanții și voluntarii au povestit cum au decurs discuțiile din cadrul atelierelor, jocurile și celelalte activități.

„Este o atmosferă foarte plăcută, mă simt ca într-o mică familie care s-a format foarte repede, s-a închegat foarte ușor. Mereu m-am simțit bine la ITO, se simte atmosfera de bine, că e ce trebuie. Discuțiile și temele abordate sunt foarte bine gândite, sunt discuții care ar trebui mult mai mult dezvoltate între tineri, iar tinerii ar trebui să dezvolte cât mai mult pe aceste teme, fără rușine, fără inhibiții, ar trebui să vorbească și cu alții și să-i ducă cât mai departe și să încerce să găsească răspunsuri la unele întrebări. Sunt la a treia ediție a ITO și îmi place foarte mult la Sibiu, senzația este una nouă de fiecare dată, nu se compară o ediție cu alta, grupurile sunt foarte bune, conducătorii și organizatorii de grupuri la fel, este foarte bine, oamenii sunt foarte primitori și se simte dragostea între ei” (Larisa Popescu, 18 ani, Episcopia Caranse­be­șului).

„Am participat la toate edițiile ITO. Cred că ITO Sibiu a început foarte bine și am văzut că este o atmosferă foarte bună în rândul tinerilor și la deschidere toți au fost acolo bucuroși, au cântat, au dansat. S-a văzut că mulți s-au reîntâlnit după edițiile trecute, este un eveniment unde te reîntâlnești cu prieteni vechi, pe care nu ai cum să-i întâlnești altfel și îi întâlnești doar la ITO. La grupa noastră am discutat despre nevoia noastră de Biserică, adică vrem să vedem dacă lucrurile pe care le facem sunt din rutină sau din credință. Sunt teme de actualitate, în fiecare an sunt astfel de teme pentru tineri și venim cu propuneri și păreri proprii pentru ca Biserica să știe cu adevărat care este mentalitatea noastră” (Anastasia Coste, 22 de ani, Caransebeș).

„Temele alese sunt foarte profunde și nu cred că ne ajunge timpul să discutăm complet despre ele. Sunt idei veșnice, care duc la veșnicie, și poți discuta foarte mult despre ele. Tinerii de aici au foarte multe cunoștințe despre Biserică, despre fericire și despre multe altele” (Tudor Andrei Șebu, Vrancea).

„În urma tuturor discuțiilor pe care le-am avut cu grupul meu am realizat că fericirea este într-adevăr sentimentul de bine suprem pe care noi oamenii îl cunoaștem și ne este dat să-l cunoaștem, dar din păcate în zilele noastre mulți confundă succesul cu fericirea, pentru că mulți se împlinesc mai mult material și uită de nevoile spirituale, dar tocmai fericirea și împlinirea în Biserică înseamnă a duce o viață echilibrată, atât material cât și spiritual, și așa cum ne îngrijim de noi trupește și din punct de vedere al aspectului material, trebuie să avem grijă și de sufletul nostru, care consider că are nevoie cu atât mai mult de atenția noastră ca oameni. Atmosfera de la ateliere este preferata mea din întreaga acțiune ITO pentru că sunt la al treilea an la ITO. Atelierele le aștept cu nerăbdare pentru că aici poți lega prietenii. Probabil că nu ne vom aminti peste ani ce-am discutat, dar de prietenii și de oamenii pe care îi întâlnești îți amintești cu drag pentru că asta este esența acestei întâlniri: omul și sufletul” (Veronica Isailă, 18 ani, Blaj).

„Este o atmosferă plăcută, oameni plini de viață, oameni frumoși, care au idei interesante. Față de anii trecuți mi se pare că temele sunt foarte interesante, de actualitate. Am discutat o temă care mi-a plăcut foarte mult, adică despre oamenii care nu înțeleg ce se întâmplă cu adevărat la Biserică și merg din reflex la liturghie” (Ovidiu Marcu Toma, 18 ani, Șimleul Silvaniei).
„Am discutat diferite lucruri cu prietenii, dar și cu preoții care sunt responsabili de grupurile noastre. Am discutat despre cărți, despre viață și alte lucruri. Abia am cunoscut colegii, dar pot spune că sunt oameni extraordinari” (Nicolae Adrian Muntean, 17 ani, Casincea, județul Tulcea).

„Mi-a plăcut foarte mult la ateliere, este o atmosferă extrem de activă, extrem de veselă, plină de bucurie. Mi-a plăcut foarte mult și vitalitatea coordonatorilor care au venit la noi ca să ne scoată din zona noastră de confort, să intrăm în interacțiune cu ceilalți, să scoatem ce-i mai bun din noi. Mi s-a părut foarte important că tinerii își doresc o implicare mai activă a Bisericii pentru tinerii care nu sunt în Biserică și care poate și-ar dori să intre în această frumoasă comunitate. Biserica trebuie să găsească soluții ca acești tineri să fie activi în viața socială și duhovnicească a Bisericii. Și noi trebuie să fim responsabili și să-i ajutăm pe ceilalți să vină cu noi în această comuniune a Bisericii și să le arătăm ce frumos este” (Răzvan Alis, Alba Iulia).

„Tinerii schimbă și dau viață Bisericii”

„Pentru mine a fost o onoare să fiu aici cu acești copii. A fost extraordinar, mi se pare foarte tare ideea că tinerii sunt ascultați, că se ia în considerare ce spun ei și este o bucurie să pot modera activitățile lor, să văd cum gândesc și cum ar vrea să fie implicați mai mult în Biserică. Este foarte important ca tânărul să se simtă implicat, să fie parte din Biserică, să aibă un rol în tot ceea ce ține de Biserică. Tinerii schimbă și dau viață Bisericii. M-a surprins foarte plăcut ideea lor despre fericire, că trebuie să existe un echilibru între a avea succes și bucuria vieții, astea împreună te ajută să fii fericit. Am fost surprinsă de dorința lor de a se implica în viața Bisericii și de a vedea schimbări, chiar și în rândul părinților care să se implice mai mult în viețile lor, să facă diferite tipuri de activități cu ei. Cel mai important lucru văzut la ei este puterea exemplului, tot timpul au dat puterea exemplului și au subliniat că dacă vrei să schimbi ceva trebuie să fii tu un exemplu” (Raluca Suciu, voluntar facilitator).