Ceremonie de cinstire a poetului naţional Mihai Eminescu, la Cluj-Napoca

La 168 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, la Cluj-Napoca a avut loc o ceremonie care a cuprins o slujbă de pomenire oficiată de IPS Mitropolit Andrei, depunerea de jerbe de flori, de către autorități, la statuia poetului aflată în faţa Teatrului Naţional clujean şi un spectacol liric în foaierul teatrului. Au fost prezente mai multe oficialităţi, între care prefectul judeţului Cluj, Ioan Aurel Cherecheş, şi primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.

Slujba de pomenire a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Ierarhul a vorbit despre personalitatea poetului, despre credinţa şi patriotismul său: „A fost un om credincios, un om care şi-a iubit foarte mult ţara, şi considera, pe bună dreptate că România este o punte de legătură dintre Apus şi Răsărit, dintre spiritualitatea apuseană şi spiritualitatea răsăriteană. Vă citez doar două fraze dintr-un articol pe care l-a scris în «Timpul», în 20 mai 1883: «Noi, popor latin de confesiune ortodoxă suntem, în realitate, elementul menit a încheia lanţul între Apus şi Răsărit, aceasta o simţim noi înşine, se simte în mare parte din opinia publică europeană, aceasta o voim, şi dacă dinastia va împărtăşi direcţia şi mişcarea aceasta a poporului românesc, o vom face şi noi. Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în ţara noastră, când este vorba de legea părinţilor noştri care ne leagă de Orient şi de aspiraţiile noastre care ne leagă de Occident şi pe care sperăm a le vedea întrupate, vrăjmaşii, oricine ar fi ei, ne vor găsi uniţi şi tot atât de tari în hotărârile noastre ca şi în trecut». Parcă ar fi scrise aceste rânduri nu pentru atunci, ci pentru astăzi. Dumnezeu să îl odihnească pe poetul nostru naţional, memoria să îi fie veşnică, iar nouă să ne dea înţelepciune, ca şi noi să ne iubim neamul şi să avem şi credinţă”.

Irina Petraş, preşedinta Uniunii Scriitorilor, filiala clujeană, a afirmat că „două adevăruri nu sunt de negociat, nu sunt de fală deşartă şi nicidecum nu sunt de ruşine”, referindu-se la „ţara noastră” şi la „limba noastră”.

„De-a lungul istoriei ne-am aflat sub nenumărate stăpâniri străine, dar am rezistat veacurilor fiindcă deasupra acestor stăpâniri am avut o stăpână mai bună, mai rezistentă, ocrotitoare, ziditoare, o stăpână graţie căreia sunt suntem astăzi aici gata să sărbătorim Centenarul Unirii, limba română este această stăpână. Eminescu credea cu tărie că limba este stăpâna noastră, că prin ea suntem, prin ea devenim, pe ea clădim cultura naţională, prin ea ne asigurăm că identitatea noastră nu piere. Prin ea nu ne rătăcim de noi înşine. Eminescu este creatorul limbii române moderne, prin urmare ne-a făcut un dar extraordinar, pe care trebuie să-l preţuim”, conform Irinei Petraş.

În cadrul ceremoniei din faţa Teatrului Naţional, corul Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, dirijat de pr. prof. Petru Stanciu, a susţinut un recital de melodii pe versuri eminesciene. La final, în foaierul Teatrului Naţional a avut loc un spectacol liric susţinut de artişti ai teatrului şi ai operei clujene.