„Clădirile Unirii din Sibiu”, un album istoric apărut la Sibiu

Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu a publicat recent lucrarea „Clădirile Unirii din Sibiu”, un compendiu cu imobilele din orașul ardelean unde au funcționat temporar instituțiile administrative și politice ale Transilvaniei unite cu Patria Mamă, după 1 decembrie 1918.

Autorii textelor care descoperă cititorilor fascinantele povești ale clădirilor istorice din Sibiu legate de perioada care a urmat marelui act de la 1 decembrie 1918 sunt dr. Alexiu Tatu, dr. Alexandru Bucur, Marian Bozdoc și arh. Ioan Bucur. Cititorii vor fi introduși în viața comunității sibiene de la 1918-1919, vor afla lucruri interesante despre istoria orașului și a clădirilor cuprinse în lucrare, despre personalitățile care au activat aici pentru a realiza trecerea Transilvaniei în administrația și viața socio-politică a României. Desigur, textele sunt însoțite de o sumedenie de fotografii mai vechi și mai noi ale acestor clădiri din orașul transilvănean. Aceste imagini vorbesc despre evoluția și schimbările survenite de-a lungul vremii în configurația arhitecturală a urbei transilvănene.

„De ce «Clădirile Unirii din Sibiu»?”, se întreabă la începutul lucrării directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, dr. Valentin Delcă. „Pentru că la Sibiu, între 1918 și 1919 a funcționat guvernul Transilvaniei (numit Consiliul Dirigent) după revenirea la Patria Mamă. Pentru o scurtă perioadă de timp, Sibiul a fost centrul administrativ, până la mutarea ministerelor (resorturilor) la Cluj, marcând astfel începutul administrației și revenirea stăpânirii românești în Transilvania. Clădirile au rămas repere peste timp, martori și simboluri ale unui timp exemplar la care generația noastră se raportează cu nostalgie și cu dorința de a-l retrăi prin fapte”, spune dr. Valentin Delcă.

Despre clădirile din Sibiu legate de evenimentul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 s-a vorbit și în cadrul unor evenimente culturale organizate în cetatea transilvăneană pentru a marca Centenarul marelui act de la 1918. Așa cum spune dr. Valentin Delcă în introducerea lucrării, aceste prezentări au stat la baza constituirii acestui album care „reprezintă reluarea, completarea și extinderea multidisciplinară a acelei idei în contextul aniversării unui secol de la unirea tuturor românilor din 1918. Noutatea constă în perspectiva critică asupra evoluției orașului istoric, folosind informații privind evoluția istorică, arhitectura și urbanismul. Se impun amintite și biografii ale personalităților românești care au locuit sau muncit în aceste clădiri”.

Istoria unor clădiri administrative

În perioada 9 decembrie 1918 - toamna anului 1919 a func­ționat la Sibiu Consiliul Dirigent al Transilvaniei, un guvern provizoriu cu rolul de a administra această regiune a României Mari în perioada de tranziție. Pe timpul funcționării la Sibiu, Consiliul Dirigent a avut departamente în mai multe clădiri de o importanță deosebită pentru oraș, prezentate acum în lucrarea editată de Direcția Jude­țeană de Cultură Sibiu. Despre activitatea, rolul și importanța Consiliului Dirigent vorbește în lucrare dr. Alexandru Bucur: „El a fost organul politic care a condus Transilvania în perioada de tranziție și a avut atribuții de ordin executiv, legislativ și administrativ. A legiferat pentru toate domeniile care nu au trecut de competența guvernului central iar, la Sibiu, a emis 20 de decrete, acceptate de puterea legiuitoare a statului și de Înalta Curte de Casație, până la înlocuirea lor cu normele stabilite de parlament. În presa vremii au fost publicate, periodic, anunțuri referitoare la sediile resorturilor. Cel mai complet dintre ele a apărut în „Gazeta poporului”: «Tablou despre membrii Cons. Dir. Și Comenduirea de trupe. Pentruca tot omul ce vine la Sibiiu cu vre-o trebuință pe la Consiliul Dirigent, sau la Comenduirea armatei, să știe unde se află cei pe cari îi caută, dăm precum urmează adresele lor»”.

Pe strada „Nicolae Bălcescu”, la numărul șase, a avut loc prima ședință a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, la 9 decembrie 1918. Ridicată la 1892, clădirea a funcționat inițial ca sediu pentru Comandamentul Corpului 12 Armată austro-ungară, iar apoi, după 1918, Comandamentul Corpului 7 Armată Română, până în 1944. Au funcționat aici și spații comerciale până după primul război mondial. În perioada de început a funcționării Consiliului Dirigent aici și-au desfășurat activitatea toate resorturile: Resortul de Interne, Resortul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Resortul Armatei și Siguranței Publice, Resortul de Externe și Presă, Resortul Organizării și Pregătirii Constituantei, Resortul de Justiție, Resortul de Codificare, Resortul de Fi­nanțe, Resortul de Agricultură și Comerț, Resortul de Comu­nicații, Lucrări Publice, Poștă, Telegraf și Alimentație, Resortul Social și Igienă și Resortul de industrie.

Clădirea în care funcționează în prezent rectoratul Univer­sității „Lucian Blaga” din Sibiu, aflată pe Bulevardul Victoriei, nr. 8-10, a găzduit Revizoratul socotelilor, Șeful Siguranței, Biroul de Presă, Secretariatul pentru interne și Reședința Preșe­dintelui Consiliului Dirigent, dr. Iuliu Maniu. Clădirea a fost inaugurată la 15 aprilie 1904, ca reședință a comandantului Corpului 12 de Armată austro-ungară.

Palatul de Justiție din Sibiu, ridicat la 1908, a găzduit Resortul de Justiție, condus de Aurel Lazăr, apoi de Emil Hațieganu. La 5 februarie 1919 a fost numit secretar general Alexandru Marta. „Resortul a urmărit adaptarea realităților judiciare la noua situație politică și o cât mai rapidă uniformizare a justiției pe teritoriul Transilvaniei. S-a trecut la complexul proces de preluare a tuturor serviciilor publice din Transilvania”, se precizează în lucrare. Tot aici au funcționat Resortul de Comunicație și Alimentație și Secretariatul pentru Comunicații.

La 24 octombrie 1909 avea să fie inaugurată clădirea unde astăzi se află Școala de Aplicați pentru Unități Sprijin de Luptă „General Eremia Grigorescu”. Până în 1918 aici a funcționat Școala de Cadeți de Infanterie Austro-Ungară, iar în perioada Consiliului Dirigent a funcționat la etajul I Resortul de finanțe, la etajul II Resortul de industrie, Secretariatul pentru agricultură și Secretariatul pentru finanțe.

Sunt cuprinse în lucrare și clădiri precum Pavilionul ofițeresc de pe Bulevardul „Victoriei”, nr. 72, unde a funcționat în 1919 Resortul agriculturii, Spitalul General C.F.R., unde a funcționat Secretariatul pentru ocrotiri sociale, Colegiul „Gheorghe Lazăr”, unde a existat Comandamentul Trupelor din Transilvania, clădirea de pe Strada „Papiu Ilarian”, nr. 2, unde a funcționat Resortul Armatei și Siguranței Publice și Biroul de informațiuni. Amintim și clădirea unde acum funcționează Departamentul de asistență socială din cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, aflată pe strada „Dealului”, nr. 13. Aici a funcționat în 1919 Resortul Organizări și Pregătirii Constituției, condus de Ioan Suciu, cu secretar general pe Valer Moldovan.

În clădirea de pe strada Tribunei, nr. 7, a funcționat Resortul Cultelor și a instrucțiunii Publice și aranjarea cu națiunile și confesiunile conlocuitoare, Secretariatul pentru Culte și Secretariatul Instrucțiunii Publice. În clădirea unde astăzi se află Hotelul Continental Forum funcționa și la acea vreme un hotel al Arhiepiscopiei Sibiului, inaugurat la 1914, sub denumirea de Hotel „Bulevard”. Aici au fost cazați o bună parte din membrii Consiliului Dirigent de la Sibiu. Clădirea actualei Prefecturi a Sibiului a găzduit lucrările Marelui Sfat Național din perioada 29 iulie 1919-11 august 1919.

Lucrarea se încheie cu un amplu capitol dedicat făuritorilor Marii Uniri de la 1918, perso­nalități care, „cu învățătura dobândită în școlile din satele și comunele de origine și mai apoi în orașele ardelene și marile centre universitare din străinătate, toți acești corifei ai luptei pentru drepturi naționale vor deveni și vor rămâne adevărate modele, demne de urmat pentru urmași”.

Sunt evocate personalități precum: Ioan Boeriu, Romul Boilă, Victor Bontescu, Lucian Borcia, Valeriu Braniște, Caius Brediceanu, Tiberiu Brediceanu, Zosim Chirtop, Ionel Comșa, Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu, Ioan Flueraș, Octavian Goga, Vasile Goldiș, Ioan I. Lapedatu, Ioan Lupaș, Iuliu Maniu.