Comemorarea lui Mihai Viteazul la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda

Domnitorul Mihai Viteazul a fost comemorat la Mănăstirea Mihai Vodă, construită pe locul unde a fost asasinat în urmă cu 418 ani, prin săvârșirea Sfintei Liturghii pe altarul de vară de către IPS Părinte Mitropolit Andrei al Clujului Maramureșului și Sălajului, împreună cu IPS Părinte Innocentios Byakatonda, Mitropolit de Rwanda și Burundi, din Patriarhia Alexandriei și a Întregii Africi, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

Luni, 19 august 2019, s-au împlinit 418 ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Mihai Viteazul, primul întregitor al neamului românesc, cu acest prilej, Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, construită pe locul unde a fost asasinat Marele Voievod, și-a sărbătorit hramul istoric prin mai multe manifestări religioase, culturale și militare.

De la ora 9:00, la altarul de vară, situat în parcul din apropierea așezământului monahal, unde se află monumentul domnitorului, a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită de Înalt­preasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu Înalt­preasfințitul Părinte Innocentios Byakatonda, Mitropolit de Rwanda și Burundi, din Patriarhia Alexandriei și a Întregii Africi, alături de un sobor de preoți și diaconi, în prezența autorităților locale și județene și a sute de credincioși.

Din sobor au făcut parte: exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Turda, preotul Alexandru Rus, duhovnicul mănăstirii, arhimandritul Ilie Hanuschi, duhovnici și stareți de la mănăstirile din eparhie, precum și numeroși preoți invitați.

Cuvânt de învățătură

După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Voivodul care a crezut în cauza sa și nu s-a îndoit”.

„Voievodul Mihai Viteazul a ajuns domnitor în 1593 și a fost un conducător puternic, înțelept, luptător pentru cauza țărilor sale și pentru cauza creștină. A crezut puternic în Dumnezeu și nu s-a îndoit niciodată”, a spus Înalt­preasfinția sa.

Totodată, Ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să fie propovăduitori ai credinței și să-și iubească țara.

„Într-o lume care se secularizează și se îndepărtează de Dumnezeu, trebuie să fim misionari absoluți ai credinței creștine. Pe de altă parte, să ne iubim din tot sufletul țara noastră. Aduceți-vă aminte de Mihai Viteazul, de credința, de curajul și dragostea lui față de această țară!”, și-a încheiat cuvântul Mitropolitul Clujului.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala preoților din Protopopiatul Turda, dirijată de preotul Sebastian Zăhan. La chinonic, actorul Dorel Vișan a recitat un poem în cinstea domnitorului Mihai Viteazul.

La finalul slujbei, Înaltprea­sfințitul Părinte Innocentios, Mitropolit de Rwanda și Burundi, a primit din partea Consiliului Județean Cluj o Diplomă de excelență, înmânată de vice­președintele instituției, Vákár István. Totodată, o Diplomă de onoare i-a fost oferită mitropolitului african și de președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan.

La rândul său, Părintele Mitropolit Innocentios a mulțumit credincioșilor din Arhiepiscopia Clujului, în frunte cu chiriarhul lor, Mitropolitul Andrei, pentru modul în care l-au primit: „Vă mulțumesc pentru aceste zile în care am avut onoarea să cunosc cele mai binecuvântate locuri din Arhiepiscopia Clujului. Astăzi, noi, celebrăm istoria. Ne aducem aminte de domnitorul Mihai Viteazul și trebuie să ne gândim că nu este important ce poziție ocupăm în societate, ci cum putem să-l mărturisim pe Hristos. Așadar, haideți să-i imităm, să urmăm pilda acelor eroi a căror viață o comemorăm astăzi. Înaltpreasfinția voastră, la noi, în Burundi și Rwanda, lucrurile sunt dificile, dar vom încerca să plecăm de aici și să ducem cu noi credința pe care ne-ați insuflat-o.(…) Pelerinajul meu în Arhiepiscopia Clujului se încheie astăzi și trebuie să vă mulțumesc pentru dragostea cu care ne-ați primit și vă rugăm să ne po­meniți mereu în rugăciunile voastre”, a conchis Mitropolitul african Innocentios.

Festivităţile au continuat de la ora 12:00, cu o slujbă de parastas, la monumentul Voievodului Mihai Viteazul, urmată de alocuţiuni şi depuneri de coroane şi jerbe de flori. Manifestarea s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, cu participarea militarilor de la Garnizoana Turda.

Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda

Mănăstirea Mihai Vodă din Turda a fost construită lângă locul asasinării domnitorului Mihai Viteazul, spre pomenirea martiriului voievodului, primul unificator al celor trei ţări româneşti.

Așezământul monahal, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a luat ființă în urmă cu mai bine de 18 ani, când la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional.

Odată cu deschiderea mănăstirii, pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.

Aşezământul monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită anul trecut, 19 august 2018, de 9 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Momentul sfințirii a fost înscris de Arhiepiscopia Clujului pe agenda evenimentelor care au marcat simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918.

Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica frescă, realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros.

Obştea de călugăriţe este condusă de maica stareţă Andreea Zdrobău, avându-l ca duhovnic pe părintele arhimandrit Ilie Hanuschi.

În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic Ţara Românească, Transilvania şi, astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară.