Conferinţă la Braşov despre Sfântul şi Marele Sinod Ortodox

La invitația protopopului de Braşov, Dănuţ Gheorghe Benga, pr. prof. dr. Viorel Ioniță a conferențiat la Protopopiatul Brașov despre Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe desfășurat în Creta în 2016. La conferință au participat preoții din protopopiatele Săcele și Brașov.

Părintele profesor Viorel Ioniță a fost prezent la toate întrunirile organizate, din anul 2009, în vederea pregătirii Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe şi a amintit, la începutul conferinței, că toate Bisericile Ortodoxe Autocefale au fost de acord cu convocarea Sfântului Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe în perioada Rusaliilor, 18-26 iunie 2016 și au confirmat prezența în cadrul Sinaxei presinodale de la Chambesy, din 21-28 februarie 2016. Părintele profesor Viorel Ioniţă a spus că titlul Sinodului a fost propus la a patra Conferință Panortodoxă, din anul 1968, şi a amintit că Sinodul din anul 325, cunoscut în prezent cu numele de Sinodul I Ecumenic de la Niceea, în documentele vremii și în cele două scrisori ale Împăratului Constantin cel Mare, a fost numit Sfântul și Marele Sinod, și numai după aceea el a fost numit Sinod Ecumenic de către istoricul Eusebiu de Cezareea și apoi definit ca atare de Sfântul Atanasie cel Mare.

Referitor la temele abordate, pr. Ioniţă a menționat că la Mănăstirea Vatoped, Muntele Athos, în anul 1930, au fost propuse 17 teme, apoi s-a ajuns, în anul 1961, la Rodos, la 120 de teme, iar în anul 1976, la prima Conferință Panortodoxă Presinodală de la Chambesy au fost alese 10 teme. Temele, propuse de către fiecare Biserică Ortodoxă Locală, sunt: „Diaspora ortodoxă”, „Autocefalia și modul ei de proclamare”, „Autonomia și modul ei de proclamare”, „Dipticele”, „Problema calendarului”, „Impedimente la căsătorie”, „Importanța Postului”, „Relațiile Bisericilor Ortodoxe cu restul lumii creștine”, „Ortodoxia și Mișcarea Ecumenică”, și „Contribuția Bisericilor Ortodoxe locale la realizarea idealurilor creștine de pace, libertate, fră­țietate și dragoste între popoare și înlăturarea discriminărilor rasiale”.

Pr. Viorel Ioniţă a menţionat că au avut loc mai multe Sinaxe ale Întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, în anul 2008, în anul 2009, în anul 2014 și în anul 2016, iar cea mai importantă Sinaxă a fost cea din 6-9 martie 2014, când s-au propus: înființarea unei comisii inter-ortodoxe speciale; data cu privire la desfășurarea Sfântului și Marelui Sinod Ortodox; numărul participanților (24 de episcopi împreună cu Întâistătătorul Bisericii Locale), punct care a fost mult discutat. Pr. Viorel Ioniță a spus că „la nici un Sinod Ecumenic nu au participat toți episcopii. De pildă, la Sinodul I Ecumenic de la anul 325, din cei peste 1000 (o mie) de episcopi câți erau atunci în întreaga Biserică au participat 318 de episcopi”. La Sinaxa din 21-28 februarie 2016, de la Chambésy, s-a hotărât: data, locul unde se va ține Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, lista temelor și ordinea lor: „Misiunea Bisericii în lumea de astăzi”; „Diaspora Ortodoxă”, „Autonomia și modul de proclamare”, „Taina cununiei și impedimentele sale”, „Importanța postului și respectarea lui astăzi”, „Relațiile Bisericii ortodoxe cu restul lumii creștine”, „Participanții la Sfântul și Marele Sinod”.

Au participat 10 Biserici Ortodoxe Locale, deși la Sinaxa din februarie 2016 au confirmat și celelalte Biserici Ortodoxe Locale care nu au fost prezente la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe din Creta (Rusia, Antiohoia, Bulgaria și Georgia). Pe lângă Întâistătătorii Bisericii Ortodoxe Locale au fost 157 de episcopi (mitropoliți, arhiepiscopi și episcopi) și câte șase consultanți din fiecare Biserică.

Pe toată perioada lucrărilor Sinodului, 18-26 iunie 2016, fiecare zi se începea cu Sfânta Liturghie. Joi, 23 iunie 2016, Sfânta Liturghie a fost săvârșită, în limba română, de Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcei.

Toate temele au fost discutate în ordinea propusă de Sinaxa din 2016 și hotărârile s-au luat în unanimitate. Lucrările s-au desfășurat în patru limbi (greacă, engleză, franceză și rusă), iar araba (limba pasivă). Au fost discutate și supuse aprobării toate temele în ordinea propusă de Sinaxa din februarie 2016 de la Cambesy: „Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană”, „Diaspora Ortodoxă” - fiecare episcop din diaspora rămâne în legătură cu Biserica de care ține; „Autonomia și modul de proclamare” - în cazul în care există două Biserici care acordă autonomia în aceleași spațiu, atunci să se ajungă la o hotărâre panortodoxă; „Taina cununiei și impedimentele la căsătorie” - Biserica recunoaște căsătoria, unirea dintre un bărbat și o femeie. După tradiția canonică nu sunt permise cununiile intercreștine. Totuși se poate aplica principiul iconomiei după o cercetare atentă și cu dezlegarea de către episcopul locului; „Im­portanța postului și respectarea lui azi”; „Relațiile Bisericii ortodoxe cu restul lumii creștine” - cea mai controversată temă și care a nemulțumit pe unii dintre fiii Bisericii pentru că au fost numite unele confesiuni „biserici”. Cuvântul „biserică” a ridicat cele mai multe probleme. Nu sunt numite „biserici” în sens eclesiologic, ci le numim „biserici” din punct de vedere sociologic. În Germania, în Constituție, cultele creștine sunt numite biserici, iar dacă cineva le consideră altfel riscă să fie în contradicție ca legile gemane, a precizat părintele profesor. Textele discutate și aprobate în Sfântul și Marele Sinod sunt ortodoxe și nu conțin nicio afirmație în contradicție cu învățătura Bisericii, arată pr . Ioniţă, care a amintit că părintele Rafail Noica a afirmat că nu a găsit nicio erezie în textele discutate și aprobate la Sfântul și Marele Sinod Ortodox. Acest Sinod nu a emis nici dogme și nici canoane, ci numai hotărâri cu caracter pastoral și misionar, a mai completat pr. Ioniţă. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act de hotărârile Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe în ședința de lucru din Octombrie 2016.

La finalul conferinței preoții participanți au avut posibilitatea de a adresa întrebări. Conferinţa a fost organizată cu scopul de a clarifica unele probleme ce au născut polemici, astfel că „ar trebui ca aceste probleme să fie discutate și făcute cunoscute poporului lui Dumnezeu”, după cum a spus, la final, pr. Ioniţă.