Conferinţa preoţească de primăvară la Vişeu de Sus

Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a prezidat conferinţa preoţească de primăvară din protopopiatele Sighet şi Vişeu, care a avut loc joi, 18 mai, în Biserica „Sfântul Nicolae” din Vişeu de Sus.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de protopopul Sighetului, Vasile Aurel Pop şi protopopul Vişeului, Mihai Chira al Vişeului, iar din sobor au mai făcut parte stareţi şi preoţi slujitori din cele două protopopiate. După Sfânta Liturghie a fost oficiat un Te-Deum.

În „Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti” în Patriarhia Română, tema conferinţei susţinute de pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru Patrimoniu sacru şi pictură bisericească, el însuşi pictor, a vorbit despre pictura bisericilor de lemn de pe cuprinsul Episcopiei, în secolele trecute, zugravii care le-au făurit şi interferenţele stilistice care s-au manifestat la iconarii secolelor trecute.

„În procesul general al evoluţiei artistice în epocă, receptivitatea zugravilor locali, ca şi participarea activă la viaţa culturală a unor comanditari, de asemenea recrutaţi din mediul rural, marchează un fenomen simptomatic. Aceşti pictori au, pe de-o parte, rolul unui filtru care operează trierea elementelor propuse spre acceptare societăţii receptoare a cărei reprezentanţi sunt, iar pe de altă parte, ei participă la circulaţia ideilor şi a modalităţilor de exprimare în epocă. Prin interacţiunea produsă în relaţia dintre comanditar şi autor, ambii adesea colectivi şi anonimi, colectivitatea rurală se exprimă nuanţat, manifestându-şi atât capacitatea de deschidere şi receptivitatea faţă de aporturile înnoitoare ale epocii, cât şi forţa de a rămâne închisă faţă de structurile incompatibile ei”, a spus preotul Virgil Jicărean.

După susţinerea referatului, a luat cuvântul PS Episcop Iustin, care s-a referit la importanţa icoanelor şi la rolul picturii în Biserica Ortodoxă, cu exemplificări pozitive şi negative, cu îndemnul pentru preoţi ca să realizeze picturi de valoare în sfintele locaşuri de închinare şi rugăciune.

În cadrul conferinţei, ierarhul a prezentat preoţilor înnoirile în structura Centrului Eparhial, ca urmare a unor pensionări, numirea a doi protopopi, la Oaş şi Carei, şi alte probleme curente. A fost prezentat şi Steagul Episcopiei, care are în centru noua Stemă a Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Cu această ocazie a fost prezentată Monografia-album a Protopopiatului Sighet, care reflectă istoricul fiecărei parohii în parte, preoţii care au slujit, patrimoniul parohiei, activităţile social-filantropice şi culturale care s-au desfăşurat şi se desfăşoară, amintind că este în lucru şi în curs de apariţie şi Monografia-album a Protopopiatului Vişeu.

A fost prezentată preoţilor şi Monografia-album a Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare. PS Episcop Iustin a vorbit celor prezenţi şi despre ultima apariţie editorială care poartă semnătura IPS Arhiepiscop Justinian, volumul IV din „Reflecţii”, carte care cuprinde însemnările din caietele 191, 192 şi 195.

La şase luni de la trecerea în lumea drepţilor, a fost oficiat un parastas pentru vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian.

Vizite pastoral-misionare

PS Episcop Iustin a efectuat miercuri, 17 mai, o vizită misionară în Parohia Bogdan-Vodă, la biserica cea nouă, unde se fac lucrări de placare cu granit şi a vorbit cu cei doi preoţi, Vasile Şimon şi Călin Iosip. Ierarhul a vizitat apoi biserica monument istoric, în cadrul pregătirilor pentru aniversarea a 300 de ani de la construire, în 2018, şi le-a recomandat celor doi preoţi să editeze un pliant cuprinzător cu istoricul locaşului de cult, ilustrat cu imagini din biserică, cu text în trei limbi de circulaţie internaţională, pe care să-l poată oferi celor prezenţi la aniversarea de anul viitor care ar trebui să fie încununată de o sfinţire a tuturor lucrărilor de restaurare şi de înnoire a bisericii.

O altă vizită pastoral-misionară a efectuat delegaţia Episcopiei la Mănăstirea cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Dragomireşti, pe şantierul noii biserici, care se înalţă după un proiect al arhitectului Dorel Cordoş. Biserica este construită de meşterii care au înălţat biserica Mănăstirii Bârsana şi alte biserici din Episcopie. Biserica va primi calificativul de monument istoric şi va situa Mănăstirea din Dragomireşti pe traseul circuitului bisericilor de lemn din Eparhie.