„Zis-a Domnul: Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște cine este Fiul, decât numai Tatăl, și cine este Tatăl, decât numai Fiul și cel căruia voiește Fiul să-i descopere. Atunci,
Ediții transliterate ale Telegrafului Român, lansate la Sibiu
La Academia Evanghelică din Sibiu a avut loc joi, 6 aprilie, lansarea edițiilor transliterate ale Telegrafului Român din perioada ianuarie-august 1853. Evenimentul a avut loc în cadrul celei de-a opta Conferințe Internaționale despre Știința și Cultura Informației.
Conferința internațională a fost organizată de Biblioteca Universității „Lucian Blaga”, în parteneriat cu Academia Evanghelică din Sibiu și alte instituții din țară și străinătate. La momentul lansării celor două volume transliterate ale Telegrafului Român din perioada ianuarie-aprilie 1853, respectiv mai-august 1853, a participat și Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, alături de consilierul cultural de la Arhiepiscopia Sibiului, lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, decanul Protopopiatului Evanghelic din Sibiu, Dietrich Galter, lect. univ. dr. Constantin Ittu, cadre didactice universitare, oameni de cultură și studenți.
În cuvântul său, Dietrich Galter a subliniat rolul pe care l-au avut Telegraful Român și Paginile Bisericești, publicațiile apărute în secolul al XIX-lea la Sibiu, în mediul ortodox, și evanghelic, în informarea clerului și mirenilor din Transilvania.
„Ambele Biserici se percepeau și încă se percep ca având o importantă misiune socio-culturală. În cadrul acestei percepții apare aproximativ în același timp în cele două Biserici ideea unei publicații periodice dedicate informării clerului, dar și mirenilor. Apariția acestor idei este legată de două figuri exemplare ale celor două Biserici: Mitropolitul Andrei Șaguna și Ștefan Ludwig Roth. Astfel apar aproape simultan ideile înființării Telegrafului Român și a Paginilor Bisericești, care aveau același scop. Cu toate că Ștefan Ludwig Roth încearcă în anul 1843 înființarea publicației de limba germană, va mai dura încă aproape jumătate de secol până la apariție primului număr în 5 mai 1897 a săptămânalului Pagini Bisericești”, a spus Dietrich Galter.
„Un act de manifestare a culturii”
IPS Mitropolit Laurențiu a evidențiat rolul esențial pe care l-a avut Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei în apariția Telegrafului Român, publicație care a contribuit esențial la emanciparea poporului român din Ardeal. Mai apoi, ierarhul a subliniat locul aparte pe care îl ocupă Telegraful Român în rândul publicațiilor românești, fiind și cea mai veche dintre cele cu apariție neîntreruptă: „Telegraful Român se prezintă pe sine. Găsești aici cuvântări, predici, sfaturi morale, articole cu caracter spiritual. A fost și este un act de de manifestare a culturii, spiritualității, națiunii și dorinței spirituale de a ne promova cu toții împreună în unitate și în conviețuirea după rânduială a lui Dumnezeu. Dacă trăim împreună, suntem obligați să rămânem împreună, într-o prețuire reciprocă. Mulțumim tuturor ostenitorilor care, dacă au simțit greutatea muncii, simt acum bucuria realizării”.
În cadrul evenimentului au luat cuvântul și lect. univ. dr. Constantin Ittu, cercetătorul științific Ana Grama, și Liliana Oprescu, autoarea transliterării din chirilică a edițiilor Telegrafului Român din prima parte a anului 1853. În viitorul apropiat se vor translitera și celelalte ediții ale Telegrafului Român din anul 1853, iar proiectul pe termen îndelungat este de a translitera toate edițiile chirilice din cei zece ani de apariție a publicației șaguniene sub această formă.