Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Regionale Transilvania Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române, la Muzeul de Istorie a Transilvaniei

Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române, la Muzeul de Istorie a Transilvaniei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Transilvania
Un articol de: Oana Rusu - 25 Ian, 2019

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a organizat, în colaborare cu Academia Română, Institutul de Istorie „George Bariț”, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Arhivele Naționale ale României, Direcția Județeană Cluj și Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga, o expoziţie dedicată Unirii Principatelor Române, de la 24 ianuarie 1859. În cadrul expoziției „Românii spre Marea Unire”, a avut loc o Masa rotundă la care au participat istorici din cadrul instituțiilor amintite.

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei în 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești în 24 ianuarie 1859 a reprezentat apariția, de facto pe harta Europei a unui nou stat, Principatele Române Unite și afirmarea națiunii române ca voce distinctă în rândul națiunilor lumii. Actul de la 24 ianuarie 1859 s-a constituit ca expresie a solidarității întregii societăți, pornind de la decizia politică a deputaților din Adunările elective ale Moldovei și Țării Românești, menționând acțiunile constante a Partidei Naționale pentru înfăptuirea, și mai apoi recunoașterea inter­națională a Unirii și ajungând la manifestările de bucurie și sărbătoare din satele și orașele muntene și moldovene, conform Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.

În cadrul unei mese rotunde care a avut loc miercuri, 23 ianuarie la sediul Muzeului Națio­nal de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca au participat istorici din cadrul instituțiilor organizatoare, iar cu acest prilej a fost discutată şi sintagma „Unire mică” care defineşte Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 precum şi alte aspecte mai puţin cunoscute de public legate de alegerea, acum 160 de ani, a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti, conform Agerpres.

Istoricul Ioan Bolovan, prorectorul Universităţii „Babeș-Bolyai” a explicat cu această ocazie că unirea de la 1859 s-a realizat în condiţiile în care elitele şi liderii politici de la Bucureşti şi Iaşi şi-au asumat un mare risc, dar au câştigat. Acesta a mai explicat că ziua de 24 ianuarie 1859 este importantă pentru că a fost un moment în care s-au coagulat, deopotrivă, energiile elitelor şi ale mulţimii.

„Fără prezenţa, în zilele anterioare zilei de 24 ianuarie, pe Dealul Mitropoliei, a câtorva zeci de mii de bucureşteni mobilizaţi, fireşte de intelectuali, dar şi fără un consens al elitei politice, nu ar fi fost realizabilă unirea, poate impropriu spus Unirea Mică, Unirea de la 1859. (...) În 1859 ca şi în anii următori, elitele româneşti au fost responsabile, au riscat şi au câştigat. Au riscat pentru că au încercat să profite de o prevedere a Convenţiei de la Paris pe care marile puteri au elaborat-o în 1858, un fel de constituţie a Principatelor Române, care prevedea, fireşte, o unire incompletă, cu doi domni, cu două capitale, cu două guverne. Dar un lucru a fost important, că elitele au riscat ştiind că marile puteri nu vor putea să ajungă la un consens şi să intervină militar pe teritoriul principatelor, aşa cum au făcut-o sute de ani, fără acordul tuturor. Ori acordul acesta al tuturor celor şapte puteri era greu de obţinut şi într-adevăr liderii politici şi de la Bucureşti şi de la Iaşi au riscat şi au câştigat, a explicat prorectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, istoricul Ioan Bolovan, citat de Agerpres.

Cercetătorii au discutat, cu această ocazie, diferite aspecte legate de Unirea Principatelor Române de la 1858 şi modul în care acest eveniment se reflectă în corespondenţa intelectualilor vremii şi a oamenilor simpli din Ardeal, precum şi despre modul în care ar trebui lărgite cercetările, iar apoi comunicate către public.

O sală din cadrul expoziţiei este dedicată Unirii Principatelor Române, moment important din istoria României, aici fiind expuse, printre diferite documente şi fotografii, şi urnele de vot folosite acum 160 de ani, conform lui Horaţiu Bodale, curatorul expoziţiei „Românii spre Marea Unire”, citat de Agerpres.