Expoziţie dedicată fraţilor Lapedatu, la Muzeul de Istorie a Transilvaniei

O expoziţie dedicată celor doi fraţi gemeni Lapedatu, Alexandru şi Ioan, care au ocupat de-a lungul vieţii lor importante funcţii în guvernele României, în cadrul Academiei Române, şi în mediul universitar clujean şi care au murit, la câteva luni distanţă unul de celălalt, în închisorile comuniste, este deschisă, la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a deschis pe 24 februarie 2017 expoziţia „Destine transilvănene de excepţie: fraţii Alexandru şi Ion Lapedatu în lumina documentelor”, un proiect amplu, iniţiat la 140 de ani de la naşterea fraților Lapedatu, realizat în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Braşov, Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, Fundaţia „Colegiul European”, Cluj-Napoca, Colecţia Johanna Wild, Colecţia dr. Ioan Opriş şi Banca Naţională a României – Sucursala Regională Cluj.

Expoziţia prezintă destinele a doi membri marcanţi ai vieţii politice şi culturale transilvănene, fraţii Alexandru Lapedatu (1876-1950) şi Ion Lapedatu (1876-1951), reflectate în lumina documentelor.

Excelând profesional, Alexandru Lapedatu în domeniul istoriei şi Ion Lapedatu în domeniul bancar, ambii şi-au pus amprenta deopotrivă asupra vieţii culturale şi politice româneşti din prima jumătate a secolului al-XX-lea, influențând definitoriu prin acţiunile lor destinul României. MNIT deţine în Colecţia de Istorie Contemporană un număr impresionant de documente, manuscrise, corespondenţă, brevete şi medalii, fotografii care au aparţinut familiei Lapedatu şi care au fost donate muzeului de doamna Ana Victoria Macavei, fiica lui Alexandru Lapedatu, dar şi documente elaborate de Secţia pentru Transilvania a Comisiunii Monumentelor Istorice, prezidată de Alexandru Lapedatu în perioada 1921-1941, conform unui comunicat al MNIT.

Personalităţi culturale şi politice

Cei doi fraţi Lapedatu, Alexandru şi Ioan s-au născut la 14 septembrie 1876 şi au murit la diferenţă de doar câteva luni, la vârsta de 73 de ani. Ion Lapedatu a făcut carieră în domeniul bancar, fiind responsabil pentru organizarea băncilor autohtone şi pentru reformarea sistemului bancar transilvănean, având calitatea de director al Băncii Naţionale a României (1928) şi mai apoi aceea de Guvernator (1944-1945). Pe lângă o carieră profesională de excepţie, Ion Lapedatu s-a numărat printre artizanii Muzeului ASTRA, a colaborat la numeroase publicaţii precum Gazeta Transilvaniei, Luceafărul, Telegraful Român, fiind şi profesor emerit al catedrei de Finanţe Publice şi Private la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj. Ca om politic, s-a remarcat ca delegat în cadrul Comisiei pentru executarea Tratatelor de Pace de la Paris, ca mai apoi să ocupe funcţia de Ministru de Finanţe în guvernul Averescu (1926). În perioada comunistă, şi-a pierdut toate funcţiile şi mijloacele de subzistenţă, a fost încarcerat şi a murit la Bucureşti, în timpul investigaţiilor.

Alexandru Lapedatu a fost istoric, autor a unui număr impresionant de articole, studii şi monografii şi profesor al Universităţii Dacia Superioară din Cluj, unde devine decan (1921-1922) şi prodecan (1922-1923) al Facultăţii de Litere şi Filozofie. A fost responsabil pentru înfiinţarea Institutului de Istorie Naţională. Începând cu anul 1918, devine membru activ al Academiei Române, vicepreşedinte în 1931, 1935 şi mai apoi preşedinte al acestei prestigioase instituţii, în perioada 1935-1938. A ocupat funcţia de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, a fost preşedinte al comisiilor pentru organizarea Arhivelor şi Muzeelor din Transilvania. Ca om politic, s-a remarcat prin activitatea sa în cadrul Partidului Liberal, ocupând funcţia de Preşedinte al Senatului (1936), Ministru al Cultelor şi Artelor în guvernele Ion I. C. Brătianu, Barbu Ştirbey, Vintilă Brătianu şi Gh. Tătărăscu şi Ministru de Stat pentru Ardeal în guvernul I. G. Duca. Alexandru Lapedatu a urmat şi o carieră diplomatică, a fost responsabil cu transportul tezaurului României la Moscova în anul 1917 şi a fost numit ca expert al delegaţiei române la Tratativele de Pace de la Paris (1918-1919). A fost arestat în anul 1950 de autorităţile comuniste şi a murit la Sighet în acelaşi an, conform Agerpres. Expoziţia poate fi vizitată până pe 26 martie 2017.