Hramuri și sfințiri în Transilvania

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a fost prăznuit sâmbătă, 2 iulie și în Transilvania, la Sighetu Marmației și la ctitoria sa de la Vad, fostă reședință episcopală în secolul al XV-lea. De asemenea, și credincioșii de la Vulcan-Coroiești din Protopopiatul Petroșani au fost în sărbătoare cu ocazia sfinții bisericii parohiale și a Sfintei Liturghii Arhierești.

Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a slujit sâmbătă, 2 iulie, în Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" a Parohiei Vulcan-Coroiești din Protopopiatul Petroșani, județul Hunedoara. Credincioșii din comunitatea Parohiei Vulcan-Coroiești s-au bucurat de săvârșirea de către PS Episcop Gurie a slujbei de târnosire a bisericii parohiale, locașul de cult fiind, astfel, consacrat ca spațiul în care credincioșii se sfințesc prin Sfintele Taine ale Bisericii dreptmăritoare și se întâlnesc personal cu Hristos prin Dumnezeiasca Euharistie.

Slujba de târnosire a fost urmată de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie oficiată de către PS Episcop Gurie alături de un sobor de preoți și diaconi. În cuvântul de învățătură, ierarhul le-a vorbit credincioșilor prezenți despre importanța lăcașului de cult pentru fiecare comunitate, acesta fiind locul în care omul se poate forma și dezvolta în viața sa duhovnicească. De asemenea, ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să se îngrijească de mântuirea sufletului și dobândirea Împărăției lui Dumnezeu.

La momentul potrivit din timpul Sfintei Liturghii, PS Episcop Gurie a săvârșit hirotesia întru iconom a parohului Mircea Braicău, felicitându-l pentru activitatea pastoral-misionară în mijlocul parohiei pe care o păstorește. La final, la recomandarea parohului, ierarhul a înmânat mai multe gramate de mulțumire celor care s-au implicat activ în lucrările de construcție și de înfrumusețare a bisericii parohiei Vulcan-Coroiești.

Hram la Sighetu Marmației

Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereul-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie la biserica din incinta Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, care are hramul „Sfântul Ştefan cel Mare", în fruntea unui sobor de peste 20 de preoţi şi diaconi, din care a făcut parte şi protopopul Sighetului, pr. Vasile Aurel Pop. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de absolvenţi şi studenţi teologi din Baia Mare, dirijaţi de pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu. La priceasnă a cântat şi Maria Mihali din Sighetu Marmaţiei. În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon tânărul teolog Vasile Grec.

Din luna mai 2008, Sfântul Ştefan cel Mare este protectorul Poliţiei de Frontieră din România. În acest an Inspectoratul teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei a pus piatra de temelie a bisericii din incintă, sfinţită de PS Iustin Sigheteanul. Biserica a fost înălţată, după proiectul arhitectului Dorel Cordoş, într-un an, de meşterul Vasile Hotico din Ieud, cu sprijinul poliţiştilor de frontieră şi credincioşiilor din Sighetu Marmaţiei, astfel că în 2009 biserica a fost târnosită. Pictura este făcută în stilul bisericilor vechi de lemn din Maramureş, de o echipă condusă de Octavian Ciocşan şi a fost sfinţită la 2 iulie 2014.

PS Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre personalitatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, născut din stripe maramureşeană. Ştefan cel Mare face parte din neamul Muşatinilor, iar aceştia, prin strămoşul lor Bogdan I, se trag din Maramureşul voievodal. Bogdan I, ultimul voievod maramureşean, care a întemeiat statul Moldova, la 1359, era din Cuhea Maramureşului, Bogdan Vodă de azi. „Iar dacă la 2 iulie, la Mănăstirea Putna a lui Ştefan cel Mare este mare sărbătoare, nici maramureşenii nu pot sta deoparte şi îl cinstesc pe Ştefan cel Mare ca pe unul care se trage din Maramureşul Voievodal, biserica Inspectoratului Poliţiei de Frontieră devenind a doua Putnă pentru maramureşeni, prin cinstirea voievodului Sfânt Ştefan cel Mare" , a remarcat ierarhul.

PS Iustin Sigheteanul a oferit inspectorului şef al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră, generalul Liviu Bute, Monografia-album „Chivote ale credinţei", care cuprinde istoricul şi imagini de la cele 30 de mănăstiri şi 10 schituri din Eparhie, iar preotul slujitor Vasile Grigor i-a oferit ierarhului o icoană a Domnului Iisus Hristos.

Sărbătoare la ctitoria ștefaniană de la Vad, Cluj

Mănăstirea din localitatea clujeană Vad l-a cinstit în mod deosebit sâmbătă, 2 iulie pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Sfânta Liturghie a fost oficiată pe scena special amenajată în apropierea bisericii. La sărbătoarea așezământului monahal a fost prezent și Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care i-a binecuvântat pe credincioșii prezenți în număr mare la slujbă.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, care le-a reamintim tuturor câteva dintre marile realizări ale Voievodului Ștefan și motivul pentru care acesta a fost trecut în rândul sfinților români: „Cea mai mare faptă a gloriosului Ștefan, față de care noi trebuie să fim recunoscători, este aceea că datorită lui am rămas creștini. Și am rămas ortodocși până astăzi. Datorită lui dar și altor voievozi de seamă".

La Sfânta Liturghie au slujit peste 25 de preoți din localitățile învecinate, protopopul Dejului, Ioan Buftea, stareți și duhovnici de la mănăstirile din eparhie. Răspunsurile slujbă au fost date de Grupul coral bărbătesc „Gnosis", format din studenți basarabeni ai Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

Vechea ctitorie de la Vad a lui Ștefan cel Mare s-a redeschis, și funcționează ca mănăstire la inițiativa Înaltpreasfințitului Andrei, Arhiepiscopul Vaadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Din 1 februarie 2012 locașul are statut de mănăstire, iar stareț este protosinghelul Nicodim Pop.