Inaugurarea Muzeului satului din Sânmărtinul de Câmpie, Mureș

Cu prilejul inaugurării Muzeului, după slujba de binecuvântare, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a vorbit despre satul românesc și valorile sale spirituale, pe care românii sunt chemați să le păstreze cu sfințenie chiar și în vremurile de criză morală prin care trece poporul român. 

După Dumnezeiasca Liturghie oficiată cu prilejul hramului Mănăstirii „Ador­mirea Maicii Domnului” de la Sânmărtinul de Câmpie, începând cu ora 14:00, Părintele Arhiepiscop Irineu a luat parte la inaugurarea Muzeului satului Sânmărtin, amenajat într-o casă tradițională țărănească restaurată și frumos împodobită cu obiecte specifice de către domnul Ioan Șopterean, cunoscut artist mureșean de muzică populară. În prezența autorităților locale și județene și a distinșilor invitați, Ierarhul nostru a săvârșit slujba de binecuvântare a noului muzeu și a rostit un emoționant cuvânt despre satul românesc și valorile spirituale ale acestuia. Cu acest prilej, printre altele, a spus: „Satele noastre românești, cu biserici frumoase și case țărănești, cu cimitire și morminte străjuite de cruci, cu ulițe înguste și porți primitoare, înnobilate prin folclorul autentic, prin datini, obiceiuri și colinde străbune, sunt purtătoare ale unui limbaj tainic și vizibil al universului spiritual și al patrimoniului material. De asemenea, toate acestea sunt oglinzi ale neamului în care se reflectă virtuțile etnice ale înaintașilor noștri: hărnicia, omenia, geniul creator, gustul pentru frumos. 

Din păcate, astăzi, situația satului românesc este dramatică pentru că, după cum ne mărturisesc preoții noștri din mediul rural, numărul botezurilor și al cununiilor scade, iar cel al înmormântărilor crește constant, țăranii devenind tot mai însingurați și lipsiți de speranță. În acest sens, avem chemarea să perpetuăm patrimoniul rural și să nu lăsăm să piară acest paradis etnic, acest loc minunat în care, după spusele marelui filosof Lucian Blaga, s-a născut veș­nicia. 

Să încercăm să conservăm obiecte specifice satului nostru, precum sunt acestea care sunt expuse aici: război de țesut, leagăn, car, diverse cusături și ștergare tradiționale și multe alte obiecte de uz casnic și gospodăresc. Prin aceasta, noi perpetuăm memoria acelora care, în vremuri vitrege, au transformat aurul credinței din sufletul lor în valori eterne, cum ar spune scriitorul Liviu Rebreanu. Acest lucru l-a făcut și domnul Ioan Șopterean în acest loc, arătându-și prin aceasta respectul față de trecutul istoric și față de țăranii transilvăneni, evi­dențiind, totodată, noblețea și demnitatea unui popor născut, nu făcut creștin”.