Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a conferențiat la Sibiu

Preoții din cele cinci protopopiate ale județului Sibiu au participat vineri, 8 iunie, la ultima conferință preoțească de primăvară din acest an din Arhiepiscopia Sibiului. Preoții și toți participanții au ascultat prelegerea președintelui Academiei Române și rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop.

Aula „Mitropolit Ioan Mețianu” a Facultă­ții de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu a fost plină la conferința susținută de președintele Academiei Române. Alături de preoții din cele cinci protopopiate din județul Sibiu (Sibiu, Mediaș, Avrig, Agnita și Săliște) au participat la eveniment mai multe cadre didactice de la Facultatea de Teologie din Sibiu, precum și de la alte facultăți din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, re­prezentanți ai instituțiilor de cultură din oraș, studenți și nu­meroși oaspeți.

Conferința preoțească a fost prezidată de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Alături de ierarh și de oaspetele de la Cluj-Napoca s-au aflat rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, prof. univ. dr. Ioan Bondrea, decanul Facultății de Teologie din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, prodecanul instituției, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel și consilierul cultural eparhial, pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală.

„Vreau să-i mulțumesc din tot sufletul invitatului nostru de onoare, domnul președinte al Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop. Trebuie să-l prezentăm așa cum îl cunoaștem noi și așa cum știm că a fost dintru început: un om atât de apropiat Bisericii, crescut în Biserică, devotat Bisericii și neamului, sprijinitor al tuturor acțiunilor noastre și amintim acel deziderat de a redobândi ceva de la moș­tenirea Gojdu, iar domnul pre­ședinte al Academiei Române a fost printre fondatorii acestei inițiative de a redeschide fun­dația Gojdu, împreună cu părintele Aurel Pavel”, a spus ierarhul la începutul conferinței.

Un mesaj de bun-venit a venit și din partea rectorului univer­sității sibiene.

„Mă bucur că domnul rector Ioan Aurel Pop este aici și oare unde putea în acest an aniversar să fie președintele Academiei Române în Sibiu dacă nu în Universitatea «Lucian Blaga», în Facultatea de Teologie, o facultate reprezentativă a universității, discutând astăzi despre unitate prin credință și neam, dar mai ales discutând despre adevărurile istorice”, a spus rectorul Ioan Bondrea.

Stâlpii identității: credința și limba

Prelegerea prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop s-a intitulat „Con­tribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a poporului român și la făurirea statului unitar modern”. Preșe­dintele Academiei Române a evidențiat în cuvântul său principalele elemente de cultură, limbă și cre­dință care i-au ținut pe români uniți de-a lungul secolelor și care au contribuit la realizarea unirii într-un singur stat.

„Cine zice că unirea s-a făcut pripit și târziu pentru că n-am avut coeziune fie nu știe ce zice, din ignoranță, fie știe bine ce zice și vrea să ne atragă pe căi rătăcite sau să ne defăimeze. Românii din Evul Mediu nu pot fi acuzați că au trăit după rânduieli care nu existau în Evul Mediu. În Evul Mediu nu există nici libertate, nici egalitate, nici fraternitate, nici democrație, nici liberalism, nici individualism. În Evul Mediu oamenii se ghidau după cu totul alte principii și în funcție de aceste principii trebuie să-i judecăm pe oameni, iar aceste principii sunt cele ale unor noțiuni fundamental morale. Oamenii Evului Mediu se ghidau după credință, după ierarhie, după supunere, după onoare, după privilegiu, neîncăpând în mintea lor ideea de egalitate. Ideea de egalitate este o cucerire a lumii moderne, și atunci este evident că, între aceste componente, credința a jucat un rol fundamental. (…) Dacă ar fi să stabilim împreună care sunt stâlpii identității noastre, ei trebuie să fie la fel cam la fiecare națiune, dar uneori există diferențe de ierarhizare. De pildă, poporul evreu nu se adună prin limbă în primul rând, ci prin credință. Evreii sunt vorbitori de mai multe limbi, sunt unii care nu știu limba oficială din statul Israel, care înseamnă o reînviere modernă a limbii ebraice și totuși se consideră o națiune. La noi, cred că alături de credință, limba a fost factorul fundamental. (…) Forța de coeziune a credinței ne-a așezat împreună, și cea mai mare primejdie care s-a ivit la finalul Evului Mediu a fost momentul Reformei protestante, care aici, la Sibiu, a avut ecou prin comunitatea sașilor, Sibiul fiind «Hauptstadt», «Hauptstuhle», principalul scaun și principalul oraș, administrativ vorbind. (…) Termenul etnic «valah» are și componentă religioasă, pentru că în loc să ne zică uneori «schismatici» sau altfel, ne ziceau «valahi» și prin aceasta înțelegeau creștini răsăriteni, pentru că eram singurul popor din această zonă care eram de credință a Răsăritului. Această credință ne-a ținut uniți împreună, și când Nicolae Iorga a venit la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru prima oară în Transilvania a observat taina aceasta cea mare a supra­viețuirii noastre, care după el avea două elemente de bază: Biserica și satul. Și-a intitulat cartea «Sate și preoți în Ardeal» și a explicat celor din vechiul Regat că prin sat și prin Biserica ținută de preoți care erau și învățătorii poporului am reușit să păstrăm credința. Păstrându-ne, credința ne-am păstrat și naționalitatea”, a spus Ioan Aurel Pop.

În ultima parte a conferinței preoțești a fost prezentată cartea invitatului, volumul intitulat „Istoria, Adevărul și Miturile”, care a ajuns la a treia ediție. Prezentarea cărții a fost făcută de pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, care i-a mulțumit rectorului Ioan Aurel Pop pentru efortul de a veni la Sibiu și a vorbi preoților în cadrul con­ferinței preoțești. Preoții și ceilalți participanți au avut posibilitatea să achizi­ioneze această lucrare precum și alte cărți ale președintelui Academiei Române și să primească autografe. Nu în ultimul rând, invitatul a răspuns la mai multe întrebări venite din partea preo­ților, legate de unitatea de cre­dință și de limbă a românilor din jurul Car­paților.