Rute culturale şi turistice europene în Transilvania

„Via Transilvanica”, un traseu care va trece prin zece judeţe, pornind de la Drobeta Turnu Severin, va străbate Transilvania şi va ajunge la Putna, în lungime de 950 de kilometri, va fi amenajat de către Asociaţia Tăşuleasa Social. De asemenea, două Rute Cultural Europene certificate, „Ruta Dunăreană a vinului” şi „Ruta împăraţilor romani”, certificate în perioada 2014 - 2015 de către Consiliul Europei, vor fi extinse.

Traseul „Via Transilvanica”, inspirat de potecile de pelerinaj „in Spania şi cele de anduranţă din SUA, care va trece prin zece judeţe, pornind de la Drobeta Turnu Severin, va străbate Transilvania şi va ajunge la Putna, în lungime de 950 de kilometri, va fi amenajat de către Asociaţia Tăşuleasa Social, printr-un proiect cu „un impact social şi turistic unic” pentru România.
Lansarea proiectului „Via Transilvanica” a avut loc marţi, la Alba Iulia, în prezenţa reprezentanţilor a celor zece judeţe prin care va fi implementat acesta şi a „ambasadorilor” Tiberiu Uşeriu, Toma Coconea, fostul principe Nicolae, Dragoş Bucurenci, Mihaela Miroiu, promotori şi susţinători ai proiectului.

Cu acest prilej a fost semnat şi un memorandum de colaborare pentru realizarea proiectului ce va lega Transilvania de Dunăre şi de mănăstirea Putna.

„«Via Transilvanica» este un drum care uneşte toate etajele istorice, toate zonele culturale ale Transilvaniei, care pleacă de la Drobeta Turnu Severin şi se opreşte la Putna, sau invers, un drum care poate seamănă cu Camino de Santiago (...). Este clar că avem nevoie de un drum care să ne unească pe noi, cu toate ideile noastre şi cu tot ceea ce avem mai bun de oferit”, a declarat preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu.

La rândul său, psihologul Mircea Miclea, ministrul Educaţiei în 2004-2005, a afirmat că este un proiect al cărui scop principal este acela de a oferi cuiva care parcurge acest drum experienţa Transilvaniei: „Ce este Transilvania, cu istoria ei şi cu multiculturalitatea ei. În al doilea rând, drumul acesta va contribui la ridicarea antreprenoriatului local şi, în al treilea rând, va dezvolta iniţiativa de voluntariat. (...) Drumul nu va fi numai un drum, va fi o reţea de drumuri. După ce vom construi acest drum mare vor fi mai multe drumuri secundare care se vor lega de acest drum principal şi vom oferi aşadar nu numai un drum fizic, ci şi un mod de a fi. Va fi un drum care va uni”.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Alba, Ion Dumitrel, a spus că este convins că cele zece judeţe unde se va implementa acest proiect vor demonstra românilor „că se poate să se lucreze exemplar”. De asemenea, preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, a apreciat că este important faptul că în Anul Centenarului acest proiect este iniţiat de la Alba Iulia şi că logo-ul acestui proiect, „Drumul care uneşte” este semnificativ.

Iniţiatorii proiectului estimează că de acest drum, odată finalizat, se vor bucura anual 200.000 de persoane. Amenajarea drumului se va face în mai multe etape, o primă porţiune, în lungime de 100 de kilometri, fiind prevăzută a fi finalizată în toamna acestui an, pe traseul Ţara Dornelor - Reghin. Infrastructura „Via Transilvanica” va oferi acces, la un interval de cel mult 25 de kilometri, la apă potabilă, cazare şi masă. Drumul va fi semnalizat cu marcaje specifice. El va lega trasee turistice cu drumuri forestiere, conform Agerpers.

Două Rute Cultural Europene

România doreşte să extindă cele două Rute Cultural Europene certificate, „Ruta Dunăreană a vinului” şi „Ruta împăraţilor romani, certificate în perioada 2014 - 2015 de către Consiliul Europei, prin includerea unor obiective turistice importante.

Anunţul privind extinderea celor două Rute Cultural Europene certificate de pe teritoriul României a fost făcut marţi, 13 iunie, de Steliana Cojocariu, consilier în Ministerul Turismului, în cadrul Seminarului „Oportunităţi de dezvoltare a Reţelelor Culturale Europene în România”, organizat la Primăria Târgu Mureş, conform Agerpres.

„În Europa sunt certificate 31 de astfel de rute. Prin proiecte europene, România este inclusă în «Ruta Dunăreană a vinului», împreună cu Bulgaria, Croaţia şi Serbia. Zonele viticole incluse sunt dealurile Munteniei şi Olteniei, terasele Dunării şi dealurile Dobrogei. Unul dintre criteriile proiectului a fost ca zonele viticole să nu se afle la o distanţă mai mare de 100 de kilometri de Dunăre. Am respectat acest criteriu şi acestea au fost incluse. Noi am descoperit că putem să o extindem, dar am realizat că putem să dezvoltăm o rută a vinului la nivel naţional. Domnul ministru doreşte să realizăm o asemenea rută (...) Avem deja o bază de date a marii majorităţii cramelor existente, care au şi săli pentru degustări. Va fi o muncă de o lună-două fiindcă nu poţi să pui doar crame pe o rută, trebuie să îi mai dai turistului posibilitatea de a se distra, de a avea mai multe experienţe. Pentru a extinde Ruta Dunăreană a Vinului putem include Dealul Mare, Recaş, Jidvei, Cotnari, Panciu, Odobeşti. Aici avem toate caramele incluse”, a arătat Steliana Cojocariu.

În privinţa celei de-a doua rute culturale europene în care este inclusă şi România, „Ruta împăraţilor romani”, Steliana Cojocariu a arătat că pe aceasta sunt incluse Histria, Adamclisi, Sarmisegetusa Ulpia Traiana, Apulum şi Galeriile Romane de la Roşia Montană, fiind certificată în anul 2015.

„Prin extindere, în «Ruta împăraţilor romani» putem include Tomis, Inocetia, Drobeta, Sarmisegetusa Regia, Porolissum, Sucidava şi Băile Herculane (...) O certificare se face de către Consiliul Europei pe trei ani, apoi se face o evaluare. Te prezinţi în faţa membrilor «Acordului Parţial Extins privind itinerarele culturale», din care face parte şi Ministerul Turismului, şi administratorul rutei prezintă tot ceea ce a obţinut în ultimii trei ani. Atunci se decide dacă mai primeşte pentru următorii trei ani dreptul de a fi rută Culturală Europeană Certificată (...) Prezenţa pe o rută culturală europeană certificată de Consiliul Europei aduce un număr mai mare de turişti, dar şi oportunitatea de a organiza evenimente la care participă toţi reprezentanţii «Acordului parţial extins privind itinerarele culturale». Rutele culturale sunt incluse în mai multe strategii ale Uniunii Europene şi beneficiază din ce în ce mai mult de finanţare din partea UE”, a arătat Steliana Cojocariu, citată de Agerpres.

Potrivit reprezentantei Ministerului Turismului, rutele culturale europene sunt o nouă formă de turism, care câştigă tot mai mult teren, fiind utile fiindcă ajută la promovarea identităţii locale şi a patrimoniului local.